Luni, 8 decembrie, țările Uniunii Europene au aprobat o înăsprire semnificativă a politicii de migrație a continentului, deschizând în special calea trimiterii migranților către centre situate în afara granițelor sale. Această înăsprire a restricțiilor este susținută de marea majoritate a celor 27 de state membre, sub presiunea dreptei și a extremei drepte.

Reuniți la Bruxelles, miniștrii de Interne ai statelor membre ale UE și-au dat aprobarea inițială pentru trei propuneri prezentate anul acesta de Comisia Europeană, care vizează o reglementare mai strictă a sosirii și returnării migranților. Aceste propuneri permit în special deschiderea unor centre în afara granițelor UE pentru a găzdui migranții ale căror cereri de azil au fost respinse; aceste centre sunt denumite „centre de returnare”.

De asemenea, acestea deschid calea către sancțiuni mai dure pentru cei care refuză să părăsească teritoriul european, cu perioade de detenție mai lungi, precum și pentru returnarea migranților în țări din care nu provin, dar pe care Europa le consideră „sigure”.

Scăderea numărului de sosiri – cu aproximativ 20% mai puține intrări ilegale față de anul trecut – nu a redus presiunea asupra politicienilor europeni. Dimpotrivă. 

„Este foarte important să le oferim cetățenilor sentimentul că deținem controlul asupra a ceea ce se întâmplă”, a declarat luni comisarul european Magnus Brunner, arhitectul acestei înăspriri a restricțiilor privind migrația.

Ideile sale au provocat indignare în rândul stângii și al asociațiilor care protejează exilații, care denunță măsurile ca încălcând drepturile omului. „În loc să investească în securitate, protecție și incluziune, UE alege politici care vor arunca mai mulți oameni în pericol și insecuritate juridică”, avertizează Silvia Carta, ofițer de advocacy la Picum, un ONG care protejează migranții fără acte.

Sub impulsul Danemarcei, care deține președinția rotativă a Uniunii Europene și pledează de mult timp pentru această înăsprire a migrației, statele membre au avansat rapid în examinarea măsurilor.

Printre puținii sceptici se numără Franța, care pune la îndoială legalitatea și eficacitatea unora dintre aceste măsuri, și Spania, care se opune centrelor de returnare, deja testate de mai multe țări, dar fără un succes real. Totuși, această poziție devine din ce în ce mai „greu de menținut”, având în vedere presiunea puternică exercitată de unele țări pentru a le adopta, afirmă ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska.

Aceste măsuri se bucură și de un sprijin puternic din partea dreptei și a extremei drepte, care și-au unit forțele în Parlamentul European săptămâna trecută pentru a le da aprobarea inițială. Și aici, scopul este de a acționa rapid, mulți deputați europeni și lideri pledând pentru adoptarea lor finală la începutul anului viitor.

Luni, cele 27 de state membre ale UE au convenit și asupra unui nou sistem de distribuire a solicitanților de azil în Europa. Pentru a reduce presiunea asupra țărilor aflate de-a lungul rutelor de migrație, cum ar fi Grecia și Italia, Uniunea Europeană va solicita în curând altor state membre să relocheze solicitanții de azil pe teritoriul lor sau, în caz contrar, să plătească o contribuție financiară de 20.000 de euro per solicitant de azil către țările aflate sub presiune.

Țările Uniunii Europene au negociat timp de câteva săptămâni modul de implementare a acestui sistem, care va intra în vigoare în iunie anul viitor. Negocierile privind această problemă au fost deosebit de dificile, deoarece țările dispuse să accepte solicitanți de azil dintre celelalte state membre sunt puține și rare în climatul politic actual.

„Puțini miniștri de Interne vor dori să se prezinte în fața presei și să spună: 'Bine, am luat 3.000 de persoane'”, explică un oficial european, vorbind sub acoperirea anonimatului. Alocarea exactă decisă de cele 27 de state membre luni este confidențială.

Sursa: Rador Radio România