Se apropie alegerile europarlamentare, primul scrutin important de la cele mai mari proteste antiguvernamentale de după Revoluție din România, iar părerile tinerilor cu privire la prezența la urne sunt în continuare împărțite și prea puțin clare.

I-am întrebat pe studenții din București dacă vor merge la vot - unii au spus ferm că vor merge pentru că vor o schimbare și nu vor ca altcineva să decidă în locul lor, în timp ce alții sunt nedumeriți sau dezinteresați.

,,Vrem o schimbare. Nu mai vrem corupție, vrem o țară în care să putem rămâne, să nu fim forțați să plecăm în afară'', este părerea unui tânăr.

,,Pur și simplu nu m-a convins absolut nimic. Nu înțeleg efectiv ce se întâmplă'', conchide un alt adolescent.

Link alternativ, în caz că nu vizualizați video în condiții optime: https://youtu.be/_W0xEM7Wetw

Votul, fie el pentru alegerile europarlamentare, locale sau prezidențiale, este un drept garantat de Constituție și ar trebui să fie o datorie civică a fiecărei persoane majore. Prezența la alegerile pentru Parlamentul European ajută la consolidarea Uniunii Europene în următorii cinci ani și contribuie la soluționarea unor probleme urgente, cum ar fi Brexit, criza migrației sau lupta anticorupție.

În ultimii ani s-a demonstrat faptul că tinerii au un interes scăzut față de alegeri. Cu toate acestea, mișcările de stradă din ultimii doi ani, problemele de zi cu zi din educație, sănătate, infrastructură etc și deciziile guvernamentale controversate au sporit nevoia tinerilor de a se exprima. Este foarte posibil ca la alegerile din următoarea perioadă să nu vedem o creștere spectaculoasă a numărului tinerilor care votează, dar în viitor acest lucru s-ar putea schimba.

+++

Deși încrederea românilor în instituții europene, precum Parlamentul sau Comisia, e mult mai mare decât în instituțiile naționale, acest lucru nu se reflectă și în prezența la vot.

La ultimele alegeri europarlamentare, din 2014, prezența la vot a fost de 32,4%. Prin comparație, la scrutinul local din 2016 s-au prezentat 48,4% din alegători și 39,5% la parlamentare, iar în turul I al alegerilor prezidențiale din 2014 - 53,2% și 62% în turul al II-lea.

Dezinteresul cel mai mare s-a înregistrat în rândul segmentului de vârstă 18-24 ani - 29,6%, față de locale - 42% și turul I al prezidențialelor - 52,2%.