Războiul din Ucraina continuă, iar numărul persoanelor care fug din țară este în continuă creștere. În august, guvernul lui Volodimir Zelenski le-a permis din nou tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani să părăsească țara și, prin urmare, Germania a înregistrat o creștere a numărului de refugiați din această țară din septembrie. De atunci, tinerii ucraineni au sosit în număr de până la 1.800 pe săptămână, comparativ cu doar aproximativ 20 înainte de august.

Guvernul a declarat că aceasta este o „primă fază temporară de migrație ridicată” și că „numărul tinerilor care solicită protecție ar putea scădea din nou”.

Un alt factor pe care autoritățile germane îl consideră a fi jucat un rol este înăsprirea legilor privind azilul în Polonia vecină, care are o graniță directă cu Ucraina. De acum înainte, cetățenii ucraineni din Polonia vor primi beneficii sociale doar dacă contribuie la stat prin munca lor, sub formă de impozite. Aproximativ 1,5 milioane de ucraineni locuiesc în Polonia de la începutul războiului.

Conform unui studiu Deloitte, 69% dintre refugiații ucraineni din Polonia au un loc de muncă, însă atmosfera de respingere față de refugiați este similară cu cea din Germania, în special în zonele rurale, unde există temeri că intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, fără compensațiile necesare, ar putea ruina o mare parte a fermierilor și crescătorilor de animale polonezi.

În Germania, țara europeană care a trimis cele mai multe fonduri și arme Ucrainei de la începutul invaziei rusești din 2022, resentimentele în rândul unei părți a populației față de ucraineni provin în mare măsură din pierderile economice pe care războiul le-a cauzat deja. În special în estul țării, oamenii își doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil și ca ucrainenii să se întoarcă la ei acasă.

La ora actuală, în Germania locuiesc aproximativ 1,26 milioane de ucraineni, conform cifrelor oficiale, cu aproximativ 80.000 mai mulți decât în ​​2024. Conform Directivei europene privind protecția temporară, creată special pentru refugiații ucraineni, aceștia nu trebuie să solicite azil și pot lucra fără a fi nevoiți să aștepte perioada cerută altor solicitanți.

Cu toate acestea, provocările în acordarea de ajutor refugiaților sunt considerabile. Aproximativ 40% dintre refugiați și-au găsit de lucru în Germania. Restul fie participă la cursuri de integrare sau de limbă străină, fie sunt bolnavi, minori sau pensionari. Potrivit agenției naționale pentru ocuparea forței de muncă, în ianuarie existau aproximativ 211.000 de refugiați șomeri.

Indemnizațiile de șomaj în Germania reprezintă o subvenție care, prin lege, ar trebui să garanteze un nivel de trai decent. Acestea includ o plată forfetară, asigurare de sănătate și pensie, precum și chirie și alte cheltuieli necesare, în funcție de situația familiei solicitante. Aceste cheltuieli pot varia de la prânzuri școlare și excursii la formare profesională și transport până la interviuri de angajare. Nu toate aceste beneficii suplimentare sunt disponibile refugiaților non-ucraineni.

Coaliția cunoscută sub numele de Uniunea, care reunește Uniunea Creștin-Democrată (CDU) la nivel național și Uniunea Creștin-Socială Bavareză (CSU), a pledat pentru controale mai stricte la intrarea în țară. De asemenea, au convenit, împreună cu Partidul Social-Democrat (SPD), cu care guvernează la nivel federal, să reducă beneficiile sociale pentru refugiații ucraineni - care până acum erau echivalente cu indemnizațiile de șomaj - aducându-le la nivelul altor solicitanți de azil.

Refugiații din Germania pot primi beneficii în numerar sau în natură, o diferență cheie față de ucraineni. Li se oferă hrană, adăpost, îmbrăcăminte și asistență medicală, printre alte necesități de bază.

Președintele CSU, Markus Söder, și-a exprimat sprijinul pentru reducerea ajutorului financiar și a spus că tinerii ucraineni ar trebui să fie „mai bine în propria țară” și să lupte împotriva rușilor, potrivit unei declarații pe care a făcut-o pe 20 octombrie la München, după o întâlnire de partid.

Ministerul Muncii, condus de social-democrata Bärbel Bas, a creat o strategie de combatere a „fraudei cu beneficiile sociale”. Totuși, în cazul ucrainenilor, acesta susține că aceștia ar trebui să continue să primească beneficii așa cum au primit până acum, invocând motive de integrare pe piața muncii.

Sursa: Rador Radio România