Tomac a făcut recurs la CJUE după ce Austria s-a opus aderării noastre la Schengen
Eurodeputatul Eugen Tomac anunță miercuri că a depus cererea de apel la Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) în dosarul deschis după ce Austria s-a opus în 2022 aderării României la Spațiul Schengen.
"Guvernul de la București nu a știut și nici nu a vrut să lupte pentru dreptul românilor de a circula liber în Europa. Toți renunțaseră înainte să fi folosit toate mijloacele pe care le aveam la dispoziție. Nimic mai greșit. Eu am mers mai departe, în Justiție. Am făcut-o singur, însă în interesul tuturor românilor. Am pierdut în prima instanță, însă nu mă opresc aici", a scris Tomac pe pagina lui de Facebook.
El a transmis că a depus astfel cererea de apel și are în continuare convingerea că putem câștiga.
"Spre deosebire de toți cei care au luat poziția ghiocelului fără a acționa cu demnitate și curaj, eu am conștiința împăcată. Am făcut tot ceea ce îmi stătea în putință în calitate de cetățean român și deputat în Parlamentul European", a conchis el.
Pe 28 octombrie, CJUE a respins ca "vădit inadmisibilă" acțiunea în anulare formulată de eurodeputatul român Eugen Tomac împotriva Consiliului UE față de decizia neacceptării României în Schengen.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a declinat totodată competența în acest caz, conform hotărârii publicate pe portalul CJUE.
Conform jurisprudenței stabilite privind admisibilitatea acțiunilor în anulare, constituie acte atacabile, în sensul articolului 263 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), actele care stabilesc definitiv poziția unei instituții la capătul unei proceduri administrative și care vizează producerea unor efecte de drept obligatorii, amintește CJUE.
De asemenea, încheierea procedurilor de evaluare Schengen și verificarea criteriilor de aderare la acest spațiu de liberă circulație, deja realizată în 2011 în cazul României, reprezintă doar o etapă a procedurii, care trebuie însoțită de o consultare a Parlamentului European, urmată de o decizie a Consiliului UE asupra aplicării integrale a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România.
Or, o asemenea decizie nu poate fi luată decât în unanimitate de către statele membre în Consiliul UE, iar realizarea etapelor prealabile ale procedurii nu înseamnă că Consiliul European nu mai trebuie să adopte o decizie în unanimitate, decizie care nu are un termen limită, notează CJUE. Ca atare, neadoptarea proiectului supus votului Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie 2022 nu poate fi considerată un act atacabil, în sensul articolului 263 din TFUE, a stabilit instanța europeană, care a considerat astfel "vădit inadmisibilă" acțiunea înaintată de Eugen Tomac.
Pe lângă această acțiune, eurodeputatul român a cerut instanței europene să-i fie recunoscută calitatea de reclamant privilegiat, respectiv dreptul europarlamentarilor de a ataca la CJUE actele legislative sau non-legislative emise de Consiliul UE și de Comisia Europeană. În hotărârea sa, CJUE menționează că această calitate nu poate fi acordată reclamantului, întrucât, conform articolului 263 din TFUE, ea este recunoscută doar pentru statele membre ale UE, Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană.
CJUE arată în aceeași decizie că nu are nicio competență de a da vreunuia dintre acești reclamanți privilegiați un termen limită pentru a ataca decizia Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, când Consiliul UE a respins intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen întrucât nu s-a întrunit unanimitatea, Austria și Olanda votând împotrivă.
Comentarii