După ce CJUE a respins vineri ca "vădit inadmisibilă" acțiunea în anulare formulată de Eugen Tomac împotriva Consiliului UE față de decizia neacceptării României în Schengen, eurodeputatul român intenționează să facă recurs.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu a respins doar acțiunea inițiată împotriva Consiliului UE, ci a analizat și aspecte de fond, astfel că ”suntem în drept să facem recurs” la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și ”să sperăm că viitorul complet de judecători va aborda această problemă într-un mod mai complex și mai detaliat, în conformitate cu Tratatele UE și acordurile Schengen”, a scris duminică pe Facebook eurodeputatul PMP/PPE Eugen Tomac după ce tribunalul din Luxemburg a respins acțiunea sa.

Tomac reamintește că acest demers a fost o premieră și a avut calitatea de ”reclamant neprivilegiat” conform prevederilor din TFUE art.263, motiv pentru care a solicitat Guvernului României, Comisiei Europene și Parlamentului European să intervină în acest proces.

Eurodeputatul a solicitat Comisiei Europene, în calitate de reclamant privilegiat, să se alăture acestui demers, dar CE a transmis că tot ceea ce susține este ”corect și adevărat”, dar că va continua să solicite Consiliului UE să adopte decizia privind accesul României în spațiul Schengen și nu a intervenit în proces.

Nici Guvernul României nu a intervenit în calitate de reclamant privilegiat: ”Guvernul nostru însă nu a intervenit și nu m-a sprijinit cu absolut nimic în comparație cu alte instituții europene sau guverne din statele membre”.

De asemenea, Tomac a solicitat tuturor statelor membre să intervină în acest proces, ”doar câteva state și-au manifestat interesul față de acest demers, dar nu au intervenit”.

”Dacă la următorul Consiliu JAI, pe timpul Președintei spaniole, din luna decembrie a.c., nu se va afla pe ordinea de zi intrarea României și Bulgariei în Schengen, atunci Guvernul României va avea șansa să atace acest blocaj doar intervenind în procesul aflat în recurs, care nu mai poate fi respins ca inadmisibil întrucât statul român are calitatea de reclamant privilegiat”, precizează Tomac.