După ce Kievul a fost de acord cu propunerea americană de încetare a focului de 30 de zile cu Moscova, Statele Unite pun acum „Rusia sub presiune”, notează Politico.

Administrația Trump a încercat în mod repetat să-i transmită lui Vladimir Putin un mesaj clar miercuri, 12 martie: „Rusia trebuie să accepte acordul negociat de Statele Unite și Ucraina, altfel va trebui să se confrunte cu represalii economice”, rezumă site-ul american.

„Pot să fac lucruri din punct de vedere financiar. Ar fi foarte rău pentru Rusia”, a declarat Donald Trump presei. „Nu vreau să fac asta pentru că vreau pace”, a subliniat el, adăugând că ar putea exercita o presiune „financiară” care „ar fi devastatoare pentru Rusia”.

Președintele american a mai anunțat că va „vorbi cu Vladimir Putin” în această săptămână și că negociatorii americani au plecat în Rusia. „Îi revine trimisului special pentru Ucraina, Steve Witkoff, să aducă personal această propunere de armistițiu pe masa Kremlinului”, precizează „La Libre Belgique”.

Cotidianul belgian notează că „niciunul dintre aceste contacte nu a fost confirmat oficial de conducerea rusă”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat cu prudență că Moscova „nu a exclus contactele cu reprezentanții Statelor Unite în zilele următoare”.

Noi sancțiuni „nu vor afecta în mod fundamental” Rusia

Potrivit „Daily Telegraph”, „dacă Putin ar respinge acordul de pace, Marea Britanie ar sprijini SUA dacă va decide să impună sancțiuni Moscovei”. „Îl vom sprijini pe Trump și orice va face pentru a-l aduce la masa negocierilor. Numai el o poate face. Dacă trebuie să o facă într-un context economic dificil, atunci bineînțeles că o vom face”, a declarat pentru cotidian o sursă de rang înalt din domeiul apărării.

Dar potrivit „La Libre Belgique”, „întrebarea acum este dacă Washingtonul are într-adevăr mijloacele – și dorința – să facă presiune asupra Rusiei în încercarea de a-i schimba poziția”. Și chiar dacă ar fi așa, „a fost deja impus un număr imens de sancțiuni împotriva țării, care a rezistat până acum”, amintește pentru cotidian cercetătorul Igor Delanoë, director adjunct al Observatorului Franco-Rus. „Și nu o slăbire a comerțului deja muribund dintre Rusia și Statele Unite o va afecta în mod fundamental”.

Pentru moment, „conducerea rusă trage de timp”, notează „Le Soir”. „Această propunere de armistițiu implică într-adevăr riscuri pentru Kremlin: înghețarea conflictului pe liniile actuale fără a fi atins niciunul dintre obiectivele sale, imposibilitatea de a ocupa trei centre regionale din teritoriile anexate, Zaporijia, Herson și Kramatorsk și un executiv întărit la Kiev”, subliniază cotidianul de la Bruxelles.

Un plan de pace „imposibil de realizat” în 100 de zile

Într-un articol publicat miercuri, „The Washington Post” scrie că a avut acces la un document scris în februarie de un influent think tank rus apropiat de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) – un serviciu de informații rus – care „subliniază provocările ce așteaptă” administrația Trump la masa negocierilor cu Rusia.

Documentul rus respinge în special planurile preliminare ale președintelui american de a încheia un acord de pace în termen de 100 de zile, considerându-l „imposibil de realizat” și afirmând că „o rezolvare pașnică a crizei ucrainene nu poate fi obținută înainte de 2026”. De asemenea, think tank-ul respinge orice plan de trimitere a forțelor de menținere a păcii în Ucraina, propus de unele țări europene, și insistă asupra recunoașterii suveranității Rusiei asupra teritoriilor ucrainene pe care le-a acaparat. Documentul menționează, în cele din urmă, „necesitatea unei „destructurări complete a actualului guvern ucrainean”.

Sursa: Rador Radio România