În esență, Trump nu dorește o Ucraina slabă expusă în viitor unei noi agresiuni rusești, însă refuză să implice America și NATO în apărarea acesteia, astfel încât vor trebui să o facă europenii, inclusiv prin trimiterea de soldați pe teritoriul ucrainean pentru a asigura securitatea țării după un armistițiu. Acesta este unul dintre cele două evenimente recente care pot fi citite în următoare cheie: a sosit momentul ca Europa să facă față provocării, să-și asume propria responsabilitate, chiar și prin ocuparea acelor spații care sunt eliberate de o Americă mai puțin intervenționistă.

Celălalt episod recent privește comerțul exterior, dat fiind că este vorba de acordul semnat (după 25 de ani de negocieri!) între Uniunea Europeană și patru țări sud-americane ale asociației Mercosur: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Este un acord de liber schimb, în ​​total contrast istoric, dat fiind că acel tip de acord s-a demodat în timpul celei de-a doua președinții a lui Obama, iar astăzi multe națiuni sunt ocupate cu ridicarea de bariere, de impunerea de tarife, de practicarea protecționismului deschis sau ascuns (cum ar fi politicile industriale).

Pentru cele patru țări din America de Sud este o gură de aer proaspăt, promisiunea unui acces mai mare pe piața europeană, chiar în momentul în care se tem de închiderea celei americane. Cu toate acestea, acordul UE-Mercosur mai trebuie examinat pentru ratificare, atât de către statele membre ale Uniunii, cât și de către Parlamentul European, unde opozițiile variază de la lobby-ul agricol până la ecologiști. Prin urmare, chiar și în acest domeniu, apariția lui Trump 2 poate crea o oportunitate pentru Europa - umplerea spațiilor pe care Washingtonul le lasă libere în domeniul acordurilor comerciale - numai că nu este sigur că Bătrânul Continent va putea profita de aceste oportunități.

Wall Street Journal a făcut un rezumat a ceea ce le-a spus Trump liderilor europeni la întâlnirea sa informală de la Paris: „Principala concluzie este că Europa va trebui să-și asume cea mai mare parte a sarcinii de a sprijini Kievul cu trupe pentru a monitoriza încetarea focului și cu arme pentru a descuraja Rusia. Potrivit oficialilor informați cu privire la întâlnire, în timpul întrevederii din 7 decembrie de la Paris, Trump le-a spus președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și președintelui francez Emmanuel Macron că nu sprijină aderarea Ucrainei la NATO, dar că vrea să vadă o Ucraina puternică și bine înarmată ca rezultat al oricărei încetări a ostilităților.

Donald Trump a declarat că Europa ar trebui să joace rolul principal în apărarea și sprijinirea Ucrainei și că dorește ca trupele europene prezente în Ucraina să monitorizeze încetarea focului. Nu a exclus sprijinul SUA pentru acord, deși este de părere că ar fi mai bine dacă nu ar fi implicate trupele americane. De asemenea, Trump i-a îndemnat pe europeni să depună mai multe eforturi pentru a-i convinge pe chinezi să convingă Kremlinul să pună capăt conflictului și a discutat despre tarifele asupra Chinei ca pârghie în negocieri, în cazul în care Beijingul nu ar fi de acord.”

Potrivit acestor surse, Trump nu este dispus să-i vândă lui Putin Ucraina, nu dorește să-i impună lui Zelenski o capitulare completă, și pentru că asta l-ar expune acuzației că ar fi „pierdut Ucraina”. Trump vrea un acord de pace care să-l împiedice pe Putin să conceapă alte agresiuni viitoare. Europa trebuie să furnizeze soldați și arme și „asta e tot”... Și desigur, mai trebuie să aibă și puterea politică de a-i impune lui Putin o soluție de acest tip. Mingea trece în terenul europenilor. Vor să „existe” sau preferă să continue să se plângă la nesfârșit de tot ceea ce face sau nu face America? Nu este vorba doar de leadership, ci și de consensul popular. Agresiunea lui Putin împotriva Ucrainei a avut loc în inima Europei, astfel încât în joc este viitorul acestui continent și nu cel al Americii.

Sursa: Rador Radio România