Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat că a răspuns scrisorilor trimise de ministrul rus de externe Serghei Lavrov statelor membre, în care le cere să își clarifice poziția cu privire la acordurile internaționale de securitate și să dea un răspuns la propunerile de securitate făcute de Rusiei, relatează AFP, preluată de EURACTIV.com.

Vorbind la începutul acestei săptămâni la Washington alături de secretarul de stat american Anthony Blinken, Borrell a spus că decizia Rusiei de a se adresa separat statele membre în loc să discute cu UE ca instituție ar dovedi că Moscova nu recunoaște un rol pentru Uniunea europeană în discuțiile privind Ucraina. 

În timp ce liderii occidentali au fost angajați în ultimele săptămâni în discuții intense cu Moscova pentru a încerca să evite amenințarea unei invazii a Rusiei în Ucraina. Deși a masat numeroase trupe la granița cu Ucraina, Rusia a negat planurile de a ataca țara vecină, cerând în același timp garanții de securitate de la SUA și NATO.

Conceptul de securitate indivizibilă, consacrat în tratatele internaționale, înseamnă că securitatea unei țări este indisolubil legată de cea a altei țări, iar o extindere a NATO pentru a include Ucraina, Georgia sau alte părți ale Europei de Nord ar amenință în mod automat Rusia, susține Moscova.

Borrell a spus că a răspuns în numele întregului bloc pentru a arăta unitate.

„UE are o politică externă și de securitate comună și scopul nostru este să acționăm uniți în toate problemele cheie de interes comun”, a precizat Borrell, potrivit unui comunicat. 

„Acest lucru include și coordonarea răspunsurilor la scrisori”, se arată în declarația, care sublniază faptul că decizia sa a fost „unanim” susținută de cele 23 de state membre.

Lavrov a cerut în mod expres ca statele membre să răspundă în nume propriu și nu în cel al UE. Dar Borrell a insistat că depinde de membrii UE să decidă cum vor să răspundă.

„Numai cei care sunt interesați să ne despartă, ar pune la îndoială o astfel de decizie”, a argumentat el.

El a spus că scrisoarea sa către Lavrov „abordează problemele ridicate de ministrul rus de externe și reiterează oferta UE și a statelor sale membre de a continua dialogul cu Rusia cu privire la modalitățile de consolidare a securității tuturor”.

Ambasada Rusiei la UE a anunțat că a primit scrisoarea și a transmis-o către Ministerul rus de externe.

Conținutul scrisorilor nu a fost făcut public, dar diplomați UE au spus, în esență, că nu diferă semnificativ de răspunsurile anterioare deja date Moscovei, și anume că partea europeană e dispusă să aibă convorbiri diplomatice în diferite formate, dar nu promite concesii.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a salutat răspunsul unic al UE drept o „mișcare excelentă și puternică”.

„Cu cât Rusia încearcă mai mult să divizeze Europa, cu atât Europa devine mai unită. Practic, e singura strategie eficientă atunci când ai de-a face cu o Rusie agresivă”, a spus el.

Rusia cere ca NATO să revină la infrastructura militară de dinainte de 1997, ceea ce este inacceptabil pentru țările din Europa Centrală și de Est care au aderat la alianță începând cu 1999.

Pozițiile statelor membre UE din Europa de Est cu privire la tensiunile din Ucraina nu pot fi descrise ca fiind uniforme. Pentru a consolida securitatea membrilor săi estici, SUA au pus 8.500 de militari în alertă și au trimis 3.000 de militari în Germania, Polonia și România. Unele țări, inclusiv Bulgaria, au spus că nu au nevoie de trupe NATO suplimentare și au pledat pentru detensionarea situației.

Unii membri ai NATO din flancul estic, inclusiv țările baltice și Polonia, au furnizat echipament militar Ucrainei, în timp ce alții, printre care Slovacia, s-au abținut de la astfel de mișcări.