Așa-numitul „non-paper”, obținut de EURACTIV, stabilește criterii tehnice detaliate pentru ca gazele să se califice ca sursă de tranziție în conformitate cu normele UE privind finanțarea durabilă.

Pentru a fi calificate drept o investiție „durabilă”, centralele electrice pe gaz sau instalațiile de cogenerare nu trebuie să emită mai mult de 100 de grame de CO2 echivalent pe kilowatt-oră, potrivit documentului.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a spus deja că executivul UE va prezenta o propunere privind includerea investițiilor în gaze naturale și energie nucleară pe lista investițiilor verzi.

„Avem nevoie de mai multe surse regenerabile. Sunt mai ieftine, nu emit carbon și sunt produse local”, a scris von der Leyen pe Twitter după summit-ul UE de acum două săptămâni, în care liderii au dezbătut răspunsul blocului la creșterea prețurilor la energie.

„Dar avem nevoie și de o sursă stabilă, nucleară, și, pe perioada tranziției, de gaz. Acesta este motivul pentru care vom prezenta o propunere vizând taxonomia”, a menționat șefa Comisiei.

Poziția României

Mai multe state europene au cerut o recunoaștere a rolului ce poate fi jucat de gazele naturale și de energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice. 

„În România suntem hotărâți și trebuie să folosim gazul natural pentru încălzire, pentru generare de electricitate și în industrie. Deci, trebuie să avem clar energie nucleară și gaz. Pentru asta ar fi excelent și am prezentat și am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numește un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear și gaz”, a spus președintele Klaus Iohannis, într-un briefing de presă în care a prezentat discuțiile din Consiliul European.

Uniunea Europeană este pe punctul de a finaliza partea de climă din taxonomia sa privind finanțarea sustenabilă, o reglementare inovatoare care vizează direcționarea capitalului privat dinspre activitățile economice poluante spre cele pe care UE le consideră a fi prietenoase cu mediul.

Mai multe state, printre care România și alte state din estul Europei, cer ca în listă să fie incluse și gazele naturale și centralele nucleare, în timp ce altele, precum Germania, Austria și Luxemburg, se opun ideii includerii energiei nucleare pe lista investițiilor „verzi”, în timp ce reprezentanții societății civile atrag atenția asupra problemei depozitării pe termen foarte lung a deșeurilor radioactive.

Gazul ca sursă de tranziție

Criteriile de emisii de 100 gCO2 sunt aceleași cu propunerile anterioare vehiculate anul trecut, care au fost respinse ca fiind prea stricte de un grup de 10 țări pro-gaz care au amenințat că vor refuza propunerea.

Pentru a calma îngrijorările criticilor, documentul stabilește criterii suplimentare pentru ca centralele de gaz să se califice drept sursă de tranziție, însoțite de un termen limită (până la 31 decembrie 2030) pentru punerea în funcțiune a noilor centrale.

Pentru ca o centrală pe gaz să fie calificată drept „activitate de tranziție” va fi nevoie ca emisiile directe să fie mai mici de 340gCO2/kWh și emisiile anuale să nu depășească 700 kgCO2/kW.

Pentru centralele de cogenerare, criteriile de calificare sunt: emisiile pe durata ciclului de viață mai mici de [250-270] gCO2e per kWh și economii de energie primară de 10% în comparație cu producția separată de căldură și electricitate.

Însă activiștii de mediu spun că aceste criterii sunt semnificativ mai slabe decât planurile anterioare elaborate de Comisia Europeană.

„Această propunere este o rușine științifică care ar da o lovitură fatală taxonomiei”, a spus Henry Eviston, purtător de cuvânt pentru finanțe durabile al WWF.

El a adăugat că propunerea va afecta serios agenda de dezvoltare durabilă a UE, precum și Pactul ecologic european și ar trebui respins atât de Comisie, cât și de statele membre.

Citiți documentul și alte detalii despre finanțările verzi pe site-ul EURACTIV.com