Lista celor nouă state atenționate de Comisia Europeană a fost publicată miercuri de oficialii de la Bruxelles și cuprinde cel mai mare număr de țări de la criza datoriilor din zona euro. Fiecare dintre aceste state este vinovat de a avea un deficit bugetar excesiv, peste pragul de 3% din produsul intern brut.

Țările identificate vor fi supuse unui control mai strict din partea Bruxelles-ului în ceea ce privește finanțele lor publice în cadrul așa-numitei proceduri de deficit excesiv și ar putea fi în cele din urmă supuse sancțiunilor dacă nu vor îndeplini țintele bugetare convenite cu executivul UE.

Extinderea listei evidențiază provocările bugetare care planează la modul general asupra regiunii, într-un moment în care țările suportă costuri foarte mari de reînarmare pentru a face față amenințării rusești, pe lângă constrângerile bugetare existente, agravate de creșterea economică anemică și de îmbătrânirea populației.

Includerea Austriei — care a avut un deficit de 4,7% anul trecut — este cu atât mai notabilă având în vedere că se număra printre puținele state îndatorate care se lăudau cu un rating de top. Încă este evaluată cu o treaptă mai jos de către principalele trei agenții de rating. Guvernul austriac se confruntă acum cu un regim de supraveghere strictă, în timp ce ia măsuri pentru a redresa finanțele publice, încercând în același timp să evite prelungirea unei recesiuni care pare să intre deja în al treilea an.

„Declanșarea unei proceduri de deficit excesiv pe baza deficitului este justificată pentru Austria”, au declarat oficialii de la Bruxelles în raportul lor. „Comisia intenționează să propună Consiliului demararea procedurilor de deficit excesiv pentru Austria și să propună Consiliului recomandări pentru a pune capăt situației de deficit excesiv.”

Cândva o susținătoare fermă a politicilor bugetare stricte, țara a eșuat în menținerea disciplinei bugetare din cauza ajutoarelor generoase menite să contracareze impactul inflației și al cheltuielilor sociale în creștere vertiginoasă. Austria este, de asemenea, singura economie a UE care, conform estimărilor Comisiei, va suferi o contracție în acest an. Ministrul de Finanțe, Markus Marterbauer, desemnat în luna martie de social-democrați în cadrul unui guvern al unei coaliții tripartite, intenționează să atingă ținta UE de deficit de 3% din PIB abia în 2028, în ciuda faptului că a anunțat deja măsuri de economisire în valoare de 6,3 miliarde de euro (7,2 miliarde de dolari) pentru acest an. Cabinetul centrist încearcă o dispersie a impactului reducerilor bugetare.

Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și România sunt celelalte opt țări care se confruntă cu o atenționare din partea Bruxelles-ului pentru încălcările lor bugetare. În același timp, Irlanda, Cipru, Luxemburg și Olanda au fost identificate de Comisie drept statele membre care se confruntă cu cea mai mare deteriorare în raport cu țintele bugetare, fără însă a produce consecințe datorită nivelurilor sănătoase ale deficitului și datoriei.

Necesitatea reînarmării europene este o presiune bugetară recunoscută de UE. Bruxelles-ul a acordat o oarecare flexibilitate în acest sens, iar 16 state membre au solicitat un spațiu bugetar de până la 1,5% din produsul intern brut pentru cheltuieli militare, care vor fi excluse de la supraveghere.

Printre țările care încalcă normele, Franța continuă să iasă în evidență după ce problemele sale bugetare au provocat nervozitate în rândul investitorilor. Prim-ministrul Francois Bayrou a promis săptămâna trecută că va anunța un plan bugetar multianual în luna iulie pentru a reduce deficitul. Ținta de deficit este la 5,4% pentru acest an, guvernul angajându-se să îl reducă la 3% până în 2029.

Deși Italia rămâne pe lista Comisiei, eforturile de a-și redresa finanțele publice ar trebui să asigure o scădere a deficitului încă de anul viitor sub pragul stabilit de UE.

România se confruntă cu cea mai serioasă mustrare. Oficialii de la Bruxelles au cerut guvernului din această țară să adopte urgent măsuri pentru a reduce deficitul după o perioadă politică tumultoasă, dar au evitat să sancționeze țara prin suspendarea unor fonduri UE.

Economiile care nu reușesc să mențină nivelurile de deficit și datorie sub 3% și respectiv 60% din produsul intern brut s-ar putea confrunta cu sancțiuni dacă guvernele lor naționale nu reușesc să reducă cheltuielile sau să majoreze impozitele la timp, chiar dacă acest lucru nu s-a realizat niciodată.

Sursa: Rador Radio România