Uniunea Europeană constată că războiul din Ucraina urmează să fie purtat și în Africa și acolo în domeniul propagandei, pentru că Rusia răspândește ideea că Europa este de vină pentru că nu poate primi cerealele care sunt blocate în porturile ucrainene și a căror lipsă va provoca totul, de la creșteri de preț pe piețele mondiale până la lipsa hranei și foametea în unele țări africane, scrie ABC din Spania.

Liderii europeni au abordat această problemă în a doua zi a Consiliului European extraordinar și au decis ca președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, să se ducă în curând la Cairo și să lanseze o campanie de contracarare a propagandei rusești. Europenii și-au propus încă o dată să acționeze în comun în întărirea capacităților lor militare, dar în acest moment scena confruntării cu Rusia este mult mai la sud și nu se joacă cu tunuri, ci cu propagandă.

Prezența simbolică a președintelui Uniunii Africane, Macky Sall, într-o parte a întâlnirii de la Bruxelles a fost menită tocmai să-i permită acestuia să-și prezinte punctul de vedere asupra problemei securității alimentare. Acest lucru este rezumat în avertismentul că "pentru a evita scenariul de penurie catastrofală, trebuie făcut totul pentru a elibera stocurile de cereale disponibile și a garanta transportul și accesul pe piață".

Rusia blochează 20 de milioane de tone de grâu în portul ucrainean Odesa, iar Putin a acuzat în repetate rânduri Occidentul că este responsabil pentru perturbarea aprovizionării mondiale cu cereale și îngrășăminte. El le-a spus din nou acest lucru, sâmbăta trecută, președintelui francez Emmanuel Macron și cancelarului german Olaf Scholz, care au vorbit la telefon cu dictatorul rus.

Sall le-a spus europenilor că penuria de îngrășăminte și aprovizionare cu alimente în Africa este deja "foarte serioasă și alarmantă" și că narațiunea rusă care dă vina pe UE "este acolo".

Europenii au înțeles imediat că este vorba despre folosirea propagandei rusești și, într-un fel, despre intenția lor de a transforma foamea a milioane de africani într-o armă de război. Von der Leyen a recunoscut la finalul summitului că această abordare "este o manipulare completă a Rusiei, deoarece singurul motiv pentru care ne confruntăm cu o criză alimentară este din cauza acestui război brutal și nejustificat împotriva Ucrainei" și în acest sens a clarificat că UE nu a impus nicio sancțiune produselor alimentare.

Cu toate acestea, Putin pune o condiție ca UE să ridice toate sancțiunile pentru a permite tranzitul navelor de marfă care ar putea transporta grâu pe piețele mondiale. Macron a propus ca ONU să fie organizația care încearcă să obțină autorizația Rusiei de a accesa portul ucrainean, tocmai pentru ca și guvernele africane să participe la dezbatere.

Deocamdată, singura măsură pe care UE a putut-o lua este să ușureze procedurile birocratice, astfel încât Ucraina să poată exporta o parte din grâu prin porturile poloneze, deoarece cea mai bună opțiune ar fi să ajungă în Marea Baltică prin Belarus, principalul aliat al Moscovei și este deci exclus.

Italianul Mario Draghi a recunoscut și el la finalul întâlnirii că "câștigarea bătăliei pentru securitatea alimentară pentru Africa este importantă și din punct de vedere strategic deoarece teza care se răspândește este că o eventuală foamete ar depinde de sancțiunile" europene împotriva Rusiei.

În prezent, există multe țări africane în care Putin și-a propagat influența chiar înainte de a invada Ucraina prin terminalele sale strategice, precum grupul Wagner. Draghi a avertizat că aceste țări "nu sunt de partea Occidentului, așa cum arată voturile lor în cadrul Națiunilor Unite în rezoluțiile privind Ucraina și în care majoritatea s-a abținut" și, dacă vor rămâne fără mâncare, "să știe a cui este vina realmente va fi cea mai puțin relevantă problemă pentru ele".

Din cel mai generic punct de vedere, summitul a reușit să aprobe cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, de data aceasta cu embargoul petrolului, care reprezintă o parte foarte substanțială din resursele pe care Europa le oferă regimului Putin, dar a trebuit să accepte că Ungaria nu trebuie să se conformeze acestuia. A costat atât de mult să se ajungă la această "jumătate de acord", încât liderii europeni vor întârzia mult timp înainte de a intra în dezbaterea privind reducerea achizițiilor de gaze. "Acum avem nevoie de o pauză", a spus premierul belgian Alexander de Croo.

Un capitol al discuției a fost dedicat și problemei apărării comune, deși marea veste venise chiar înainte de summit, când Danemarca a anunțat că va abandona poziția tradițională de a nu participa la niciun program de cooperare militară cu UE. După decizia Suediei și Finlandei de a solicita aderarea la NATO, Alianța Atlantică devine în mod clar principalul instrument de consolidare a apărării colective, deși Comisia este încă hotărâtă să ceară țărilor să "cheltuiască mai mult și mai bine" și a oferit un program pentru operațiuni comune de cumpărare de arme care implică cel puțin trei țări. Însă mențiunea din concluzii spune că această problemă trebuie analizată "în lumina competențelor respective" care rămân naționale.

Sursa: RADOR