"Un element fundamental al naturii democratice a UE este faptul că cetățenii ar trebui să poată vota într-un mod sigur și bine informat. Concluziile Consiliului adoptate astăzi vor contribui la asigurarea faptului că există o abordare coordonată din partea statelor membre și a instituțiilor UE pentru protejarea procesului democratic împotriva manipulării și a interferențelor din partea unor actori atât interni, cât și externi", a declarat George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri europene.

Pentru a combate o gamă vastă de amenințări în vederea garantării unor alegeri europene libere și corecte, Consiliul UE solicită luarea unei serii de acțiuni fără caracter legislativ în următoarele luni:

• organizarea de reuniuni periodice ale rețelei europene de cooperare în materie electorală, în cadrul cărora statele membre pot face schimb de experiență și de bune practici și pot identifica împreună amenințările;
• instituirea unui sistem de alertă rapidă, în cadrul căruia punctele de contact naționale din statele membre pot comunica informații rapid cu privire la campaniile de dezinformare;
• îmbunătățirea comunicării strategice cu privire la valorile și politicile europene;
• consolidarea ecosistemului mediatic european, de exemplu prin facilitarea instituirii unei rețele multidisciplinare de verificatori independenți ai veridicității informațiilor și de cercetători universitari, care să detecteze și să denunțe dezinformarea din diferitele rețele sociale și din media digitală;
• creșterea rezilienței cetățenilor prin promovarea și sprijinirea alfabetizării mediatice și digitale;
• promovarea activităților de conștientizare menite să protejeze integritatea procesului electoral, alături de sectorul privat și societatea civilă;
• evaluarea amenințărilor cibernetice în context electoral și prevederea de măsuri pentru combaterea acestora și menținerea integrității sistemului electoral;
• lansarea unui apel către sectorul privat să investească în resurse pentru gestionarea într-un mod judicios și responsabil a activităților online care au legătură cu alegerile;
• explorarea posibilităților de cooperare lărgită cu actorii internaționali relevanți.

Consiliul insistă asupra faptului că Uniunea este întemeiată pe valorile reprezentate de respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale.

Acesta subliniază că o cooperare la nivelul întregii UE și adoptarea unei abordări globale reprezintă etape necesare pentru asigurarea securității și legitimității electorale a alegerilor europene din 2019. O astfel de abordare ar trebui să respecte drepturile fundamentale la libertatea de asociere la toate nivelurile și libertatea de exprimare, care cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice.

Alegerile europene din 2019 vor avea loc într-un context în care campaniile de dezinformare și activitățile cibernetice răuvoitoare, inclusiv atacuri asupra infrastructurii electorale, ar putea fi utilizate tot mai des pentru a interveni în procesul electoral și a influența rezultatul alegerilor.

Soros și Juncker

Din nefericire, campaniile de dezinformare sunt uneori chiar opera unor guverne europene. După ce a avut succes în trecut cu sperietoarea Soros, Guvernul Orban recurge din nou la această strategie.

Campania lui Orban a fost anunțată luni într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului. Aceasta folosește imagini cu Soros și Juncker zâmbind, cu textul "Ai dreptul să știi ce îți pregătește Bruxellesul!"

Conform textului campaniei, UE este acuzată că intenționează să adopte cote obligatorii de relocare a migranților, să slăbească dreptul statelor membre de a-și proteja frontiera și să faciliteze sosirile migranților printr-o "viză de migrație", relatează Reuters, preluată de Agerpres.

"Campania guvernului ungar este lipsită de credibilitate. Este șocant că o astfel de teorie a conspirației absurdă a ajuns în mainstream atât de mult", a declarat marți purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, într-un briefing de presă.

"Nu este adevărat că UE subminează protecția națională a granițelor. Chiar dimpotrivă. Și nu există niciun plan privind așa-numitele vize umanitare. Statele membre decid până la ce nivel vor să accepte migrația legală", a spus Schinas.

Timmermans: Sunt probabil prea urât să apar pe postere

Prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a declarat, răspunzând unei întrebări, că l-a întrebat de două ori pe ministrul ungar prezent marți la Bruxelles, deoarece prima dată nu a primit niciun răspuns.

"Ar fi o glumă bună, dacă treaba nu ar fi atât de serioasă. În aceeași zi în care Consiliul a discutat despre lupta comună împotriva dezinformării, să vedem pe o pagină oficială a unui guvern o fotografie a președintelui CE și a unei persoane private, susținând lucruri care nu au nimic de-a face cu realitatea", a declarat Timmermans.

Întrebat dacă se așteaptă să apară și el pe vreun poster, prim-vicepreședintele CE a glumit: "Sunt probabil prea urât să apar pe postere".