Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, Bruxelles-ul monitorizează zboruri recente de la Minsk la Benghazi efectuate de Belavia Airlines, compania aeriană națională și de stat a Belarusului, un aliat apropiat al Rusiei lui Vladimir Putin.

„Frecvența și natura acestor zboruri, în special într-un interval scurt de timp, ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă coordonare sau facilitare a unor fluxuri ilegale de migranți”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru „To Vima”.

Răspunsul a venit după articolul publicat de „To Vima” duminica trecută (27.7.2025), care a consemnat refuzul Comisiei de a lua o poziție pe această temă și, mai concret, faptul că într-un interviu acordat recent la Bruxelles, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a „indicat” doar Rusia și nu a făcut nicio referire la un posibil rol al Turciei în fluxurile migratorii dinspre Libia spre Grecia.

Evoluțiile aduc aminte de criza din 2021 de la granița cu Belarus

Surse de la Bruxelles spun că situația legată de Libia amintește de criza migrației – sau „războiul hibrid”, așa cum l-au numit mulți – prin care UE a trecut în vara anului 2021 la granițele sale de est, și anume la granițele Belarusului cu Polonia, Lituania și Letonia.

Se crede că Rusia a fost implicată indirect în criză, iar rolul central este jucat de președintele belarus Aleksander Lukașenko, care a facilitat vize, zboruri și transferuri de migranți din Orientul Mijlociu și Africa înspre Minsk.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a făcut referire și la recenta scrisoare adresată liderilor europeni în iunie de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în care aceasta a subliniat că Executivul european „observă o posibilă utilizare a migrației în scopuri politice”.

Oficialul european a subliniat că acțiunile UE în Libia, care este „fragmentată politic”, vizează stabilizarea țării sub egida Organizației Națiunilor Unite și în conformitate cu așteptările legitime ale libienilor.

„În contextul actual, caracterizat de persistența unui status quo fragil și a unui peisaj politic din ce în ce mai fragmentat, UE continuă să sprijine eforturile ONU pentru un dialog politic incluziv sub egida Libiei, cu scopul final organizarea de alegeri”, a spus oficialul european.

Mai mult, el a insistat că este imperativ ca Europa să ajute Libia să stabilească un sistem cuprinzător și bazat pe drepturi de guvernanță și gestionare a migrației, consolidând capacitatea actorilor libieni relevanți „de a salva vieți și de a combate rețelele de contrabandă care exploatează disperarea oamenilor”.

Memorandumul turco-libian și Kaja Kallas

Răspunsul Comisiei arată că europenii nu văd nicio intenție din partea Turciei de a utiliza criza migranților ca instrument pentru a-și promova interesele geopolitice în Mediterana prin intermediul Memorandumului turco-libian (memorandum pe care Grecia îl consideră o amenințare pentru suveranitatea asupra unor ape teritoriale din Mediterana, în special din jurul insulei Creta – nota trad.).

Însă oficialul european a dezvăluit că, în timpul vizitei sale la Ankara din luna ianuarie, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a ridicat problema Memorandumului turco-libian, un lucru care nu fusese făcut public până acum.

Ea a reiterat că Europa nu recunoaște Memorandumul turco-libian deoarece acesta încalcă drepturile suverane ale unor țări terțe – precum Grecia – și este contrar Dreptului Internațional al Mării.

„Această poziție a fost exprimată anterior în 2019 și reiterată în octombrie 2022, în urma semnării unui nou memorandum de cooperare între Turcia și Guvernul libian de Unitate Națională, un subiect ridicat de Înaltul Reprezentant în timpul ultimei sale vizite în Turcia”, a concluzionat purtătorul de cuvânt al Comisiei.

Planul italian de întărire a țărilor africane

După fiasco-ul diplomatic de la începutul lunii iulie – când misiunea europeană condusă de comisarul european Brunner, însoțită de miniștrii migrației din Italia, Grecia și Malta, a fost declarată „indezirabilă” la Benghazi – Bruxelles-ul a precizat clar că dorește să evite o ruptură diplomatică cu Khalifa Haftar, liderul din estul Libiei, al cărui guvern nu este recunoscut la nivel internațional. Surse de la Bruxelles spun că Italia a vrut să evite cu orice preț o criză diplomatică cu guvernul lui Haftar.

Roma promovează coordonarea atât cu Tripoli, cât și cu autoritățile din estul Libiei și continuă să facă presiuni asupra UE pentru a se concentra pe stabilizarea Libiei, atât pentru a limita fluxurile migratorii, cât și pentru a promova interesele italiene în contextul „Planului Mattei”. Este vorba despre o inițiativă emblematică de politică externă a Italiei, propusă de prim-ministrul Giorgia Meloni cu scopul de a aborda „cauzele mai profunde ale migrației ilegale”.

Mai exact, este vorba despre sprijin financiar prin proiecte în țări africane – inclusiv Libia –, de la energie la agricultură și educație.

Contacte pentru o nouă întâlnire cu Haftar

La un nivel mai practic pentru Bruxelles, problema fluxurilor migratorii este localizată în estul Libiei, unde generalul libian Haftar deține controlul. Prin urmare, ruperea relațiilor ar avea un cost.

Autoritățile de la Atena așteaptă ca Bruxelles-ul să preia din nou inițiativa pentru o posibilă nouă întâlnire cu Haftar. Însă deocamdată nu există niciun anunț public sau un program confirmat pentru următoarea întâlnire dintre generalul Haftar și comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner. Potrivit unor surse din UE pentru „To Vima”, discuțiile la „nivel tehnic” continuă cu „toate părțile” din Libia.

De asemenea, nu este clar în ce componență va avea loc întâlnirea, având în vedere că prima delegație europeană a fost expulzată din Libia, după ce comisarul Brunner a refuzat ca întregul guvern să fie prezent la discuții, așa cum a cerut Haftar.

Uniunea Europeană recunoaște în prezent doar guvernul libian recunoscut pe plan internațional (Guvernul de Uniune Națională – GNU), cu sediul la Tripoli.

Sursa: Rador Radio România