Invadarea Ucrainei și sancțiunile aplicate Rusiei, statul agresor, vor afecta serios și economia europeană. În acest context, UE caută soluții care ar contraveni politicilor adoptate în ultimii ani, care țintesc obiectivele climatice.

Cu ochii la conductele prin care curge încă gazul din Rusia, europenii caută soluții pentru situația în care rușii ar închide robinetul.

Cărbune și nuclear pentru a înlocui gazul rusesc

Germania deja a anunțat că ar putea să nu închidă centralele nucleare la sfârșitul anului, dar cărbunele ar putea reveni în atenție.

Trebuie „să ajungem în final să fim independenți de Rusia, care ia banii din Europa de Vest și îi bagă în mașina de război”, a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki, după ședința comună a Guvernelor Poloniei și României de joi. „De aceea, încă o dată, fac apel la Comisia Europeană să dea acordul pentru embargoul pentru cărbunele din Rusia. Dorim să aducem cărbune din Australia. Am vorbit ieri cu prim-ministrul Australiei și cu alte țări din lume, tocmai pentru a limita posibilitățile de finanțare a mașinii de război rusești”, a punctat el.

Nu există tabuuri în această situație, a punctat și Frans Timmermans, artizanul politicii UE privind clima. Punctând că tranziția către energii regenerabile trebuie accelerată, Timmermans a menționat că în actuala situație UE ar putea fi nevoită să se bazeze ceva mai mult pe cărbune și energie nucleară.

Declarațiile din această săptămână ale vicepreședintelui executiv al Comisiei arată o schimbare esențială de ton față de ianuarie, când Timmermans spunea că UE trebuie să investească în regenerabile și să o facă rapid pentru a nu-l mai îmbogăți pe Putin. Confruntată acum cu violența dezlănțuită de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, la care Occidentul a răspuns cu sancțiuni fără precedent, Uniunea Europeană este dispusă să se abată de la drumul creionat în Pactul ecologic pentru a-și reduce dependența de gazul și petrolul din Rusia.

Cum poate fi asigurată siguranța alimentară

Și alte politici ar putea fi schimbate. Comisia va analiza obiectivele strategiei Farm to Fork și a celei privind biodiversitatea pentru a vedea dacă acestea pot asigura siguranța alimentară a Europei în contextul războiului din Ucraina, notează EURACTIV.com.

Ucraina și Rusia sunt mari produducători agricoli și exportatori de materii prime, în timp ce Belarus, care este și el vizat de sancțiunile UE pentru ajutorul dat Rusiei, este un important producător de îngrășăminte.

Cele două strategii au fost prezentate în urmă cu circa doi ani și jumătate și își propun transformarea industriei alimentare a UE printr-o serie de obiective de sustenabilitate.

Nu vrem să renunțăm la aceste strategii, nu le punem obiectivele la îndoială, a spus comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski, dar sunt unele elemente care pot fi reanalizate, în situația dată.

Conflictul pune sub semnul întrebării atât recoltele din acest an, cât și exporturile de produse alimentare din Ucraina și Rusia. Spre exemplu, aproximativ 35%-45% din uleiul de floarea soarelui prelucrat în Europa vine din Ucraina și se estimează că stocurile disponibile în UE acoperă patru-șase săptămâni. „Dincolo de această perioadă, este posibil ca lipsa semințelor de floarea soarelui și alternativele limitate să ducă la un deficit de ulei de semințe de floarea soarelui îmbuteliate/rafinate pe piața europeană, care va fi resimțit de consumatori”, arată un comunicat al FEDIOL, asociația europeană a industriei uleiurilor vegetale, citat de Agerpres.

Bani din politica de coeziune, redirecționați către refugiați

Uniunea Europeană se așteaptă la un număr imens de refugiați din Ucraina. Pentru a-i susține, Comisia a anunțat deja că va aloca din fondurile din politica de coeziune.

Oficialii Comisiei Europene au anunțat că există o inițiativă și deschidere din partea Bruxelles de a sprijini situația din statele membre care primesc refugiați prin intermediul instrumentului REACT-EU, care ar trebui să parcurgă rapid procedurile legale de aprobare, pentru suplimentarea fondurilor în acest sens, a anunțat guvernul de la București.

În plus, UE va aloca bani și pentru sprijin umanitar. „Vom aloca cel puțin 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru asistența umanitară”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, într-o conferință de presă susținută la București, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.