Comisia Europeană a prezentat joi un plan de acțiune privind materiile prime critice, lista din 2020 a materiilor prime critice și un studiu prospectiv privind materiile prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice din perspectiva anilor 2030 și 2050.

Planul de acțiune analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei de țările terțe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât și din surse secundare și îmbunătățind eficiența și circularitatea utilizării resurselor, promovând, în același timp, aprovizionarea responsabilă la nivel mondial, a anunțat Comisia, într-un comunicat.

Acțiunile vizează atât tranziția către o economie verde și digitală, cât și reziliența Europei și autonomia în ceea ce privește tehnologiile esențiale necesare pentru o astfel de tranziție. Lista materiilor prime critice a fost actualizată pentru a reflecta evoluția importanței economice și a provocărilor în materie de aprovizionare, pe baza aplicării lor în industrie, incluzând, spre exemplu, litiul, care este esențial pentru trecerea la mobilitatea electrică și a fost adăugat pe listă pentru prima dată.

„O aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice este o condiție prealabilă pentru o economie rezilientă. Dacă este să ne referim doar la bateriile auto electrice și la stocarea de energie, Europa va avea nevoie de litiu, de exemplu, de până la 18 ori mai mult până în 2030 și de până la 60 de ori mai mult până în 2050”, a spus vicepreședintele Comisiei Maroš Šefčovič.

El spune că UE nu își poate permite înlocuirea dependenței actuale de combustibilii fosili cu dependența de materii prime critice. „Acest lucru a fost amplificat de perturbările cauzate de coronavirus în lanțurile noastre valorice strategice. Prin urmare, vom construi o alianță puternică pentru a trece în mod colectiv de la o dependență ridicată la o aprovizionare diversificată, durabilă și responsabilă din punct de vedere social, la circularitate și la inovare”.

Și Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a punctat că anumite materii prime sunt esențiale pentru ca Europa să joace un rol primordial în tranziția verde și digitală. „Nu ne putem permite să ne bazăm în totalitate pe țări terțe, iar în cazul unor pământuri rare chiar și pe o singură țară. Prin diversificarea aprovizionării din țări terțe și dezvoltarea propriei capacități a UE de extracție, prelucrare, reciclare, rafinare și separare a pământurilor rare, putem deveni mai rezilienți și mai durabili”, a mai spus Breton.

Planul de acțiune privind materiile prime critice urmărește:

• să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE;
• să reducă dependența de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile și prin inovare;
• să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE;
• să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile internaționale ale UE.

Pentru a atinge aceste obiective, comunicarea de astăzi prezintă zece acțiuni concrete. În primul rând, Comisia va stabili, în următoarele săptămâni, o Alianță europeană în domeniul materiilor prime. Prin reunirea tuturor părților interesate relevante, alianța se va concentra în primul rând pe nevoile cele mai presante, și anume pe creșterea rezilienței UE în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare și al magneților, întrucât aceasta este vitală pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE, cum ar fi energia din surse regenerabile, apărarea și spațiul. Mai târziu, alianța se va putea extinde pentru a aborda, în timp, și alte nevoi privind materiile prime critice și metalele de bază.

Pentru o mai bună utilizare a resurselor interne, Comisia va colabora cu statele membre și cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit și de prelucrare din UE care pot fi operaționale până în 2025. Se va pune un accent deosebit pe regiunile miniere carbonifere și pe alte regiuni aflate în tranziție, acordându-se o atenție deosebită experienței și competențelor relevante pentru mineritul, extracția și prelucrarea materiilor prime.

Comisia va promova utilizarea programului său Copernicus de observare a Pământului, pentru a îmbunătăți explorarea resurselor, operațiunile și gestionarea mediului ulterior închiderii. În același timp, programul Orizont Europa va sprijini cercetarea și inovarea, în special în ceea ce privește noile tehnologii de minerit și de prelucrare, substituirea și reciclarea.

În conformitate cu Pactul verde european, alte acțiuni vor aborda circularitatea și durabilitatea lanțului valoric al materiilor prime. Prin urmare, Comisia va elabora, până la sfârșitul anului 2021, criterii de finanțare durabilă pentru sectorul minier și pentru industria extractivă. Ea va analiza, de asemenea, potențialul materiilor prime critice secundare provenind din stocurile și deșeurile UE, pentru a identifica proiecte viabile de recuperare până în 2022.

Comisia va dezvolta parteneriate strategice internaționale pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime critice care nu se găsesc în Europa. Parteneriatele-pilot cu Canada, cu țările interesate din Africa și cu țările din vecinătatea UE vor demara în 2021. În cadrul acestor parteneriate și al altor foruri de cooperare internațională, Comisia va promova practici miniere durabile și responsabile și transparența.