UE nu poate striga încă "victorie" după "acordul de normalizare" între Kosovo și Serbia
Negociat de luni de zile, documentul, care prevede în special recunoașterea integrității teritoriale a fostei provincii sârbe, necesită noi discuții sensibile pentru implementare.
Istoria relațiilor dintre Serbia și fosta sa provincie Kosovo, care și-a declarat independența în 2008, este alcătuită din mult prea multe acorduri încălcate și tensiuni în creștere pentru ca Uniunea Europeană să strige prea repede "Victorie!", comentează Le Monde.
Însă, luni, 27 februarie, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a vrut să pară optimist făcând public ceea ce el a numit "o bază nouă și durabilă" pentru a asigura o "normalizare" a relațiilor dintre aceste două țări balcanice rămase într-un conflict înghețat care le blochează calea către aderarea la UE.
"Președintele sârb Aleksandar Vucici și prim-ministrul kosovar Albin Kurti au convenit că nu este necesară nicio discuție suplimentară", a spus Borrell despre conținutul textului de unsprezece articole publicat după ce a fost negociat, din septembrie 2022, prin medieri diplomatice cu cele două capitale, și cu implicarea strânsă a Statelor Unite.
Șeful diplomației europene a recunoscut totuși imediat "că sunt necesare alte negocieri privind condițiile de aplicare", invocând data de 18 martie pentru o nouă întâlnire între cei doi lideri.
Kurti a declarat după întâlnirea de la Bruxelles că este gata să semneze documentul imediat, dar președintele sârb a răspuns că preferă "să aștepte planul de implementare" înainte de a semna un text deosebit de greu de acceptat pentru partea sârbă.
Proiectul de acord cere ca Belgradul să "respecteze integritatea teritorială" a fostei sale regiuni, "să recunoască" actele de identitate kosovare, să stabilească o "misiune permanentă" la Pristina și să înceteze "blocarea aderării sale" la organizațiile internaționale.
Un pas uriaș, ținând cont că Serbia încă refuză să recunoască independența Kosovo și i-a blocat până acum aderarea la ONU. "O recunoaștere de facto", dă asigurări o sursă europeană.
În schimb, partea kosovară se angajază să înființeze o Comunitate a Municipalităților Sârbe care să reunească primăriile în care minoritatea sârbă, care reprezintă aproximativ 100.000 de locuitori din cei 1,9 milioane de kosovari, este majoritară. Principiul unei asociații care să permită "un nivel adecvat de autogestionare" fusese deja consemnat într-un acord anterior semnat în 2013, dar Pristina nu i-a dat curs până acum.
"Mult potențial"
"Avem o istorie destul de lungă de acorduri neimplementate", a recunoscut Borrell. Ales prim-ministru în 2021, Albin Kurti, un naționalist albanez de stânga, pare însă gata să înființeze această asociație - a cărei existență până acum a refuzat-o mereu - în schimbul recunoașterii independenței. Dar și-ar dori ca aceasta să fie ultima etapă a acordului de normalizare cu Belgradul, în timp ce președintele Vucici vrea să facă din aceasta o condiție prealabilă.
Marja de manevră a Serbiei, țară susținută istoric de Rusia, pare totuși limitată, întrucât războiul din Ucraina a izolat Belgradul pe scena europeană. "Au spus: trebuie să acceptați acest plan, altfel va trebui să vă confruntați cu o întrerupere a procesului de aderare europeană, o oprire și retragere a investițiilor, precum și o serie de măsuri economice și politice care vor face mult rău Republicii Serbia", a spus Vucici înaintea întâlnirii de luni, unde a apărut fără zâmbet pe față.
"Acest plan are foarte mult potențial", consideră Engjellushe Morina, cercetătoare în cadrul think tank-ului Consiliului European pentru Relații Internaționale.
"A fost dezvoltat din perspectiva securității în Europa. După declanșarea agresiunii ruse în Ucraina, UE a înțeles că trebuie să-și revizuiască atitudinea față de Balcani, o regiune nu foarte pașnică și foarte apropiată /de UE/".
Cinci state membre UE (Spania, Slovacia, Grecia, România, Cipru) încă nu recunosc independența Kosovo, dar susțin ferm acest proces și s-ar putea răzgândi rapid dacă conflictul va fi rezolvat.
Vinerea trecută, însă, un înalt oficial european a subliniat încercările Rusiei de a submina negocierile pentru a-și păstra astfel influența într-o regiune esențială din punct de vedere geopolitic pentru UE. Ambasadorul Rusiei la Belgrad a dat deja asigurări că țara sa va continua să se opună aderării Kosovo la ONU.
Sursa: RADOR
Bani europeni pentru calea ferată de mare viteză Belgrad-Nis
Comisarul european pentru extindere, Oliver Várhelyi, a spus că semnarea primei tranșe a grantului de investiții pentru construcția căii ferate de mare viteză Belgrad-Nis este o zi semnificativă pentru Serbia și pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest și că a arătat că eforturile europene dau rezultate.
În discursul său după semnare, Várhelyi a declarat că acesta este un proiect major de dezvoltare pentru întreaga regiune, iar investiția se va ridica la patru miliarde de euro, din care UE oferă 600 de milioane de euro sub formă de granturi.
"Acest proiect poate schimba realitatea din teren pentru cetățenii Serbiei și pentru cetățenii din sudul Serbiei și din întreaga regiune, pentru că va aduce noi locuri de muncă și investiții în zonele defavorizate din sudul Serbiei”, a subliniat Várhelyi.
El a subliniat că acest tren ar trebui să creeze o rută comercială mai largă și să permită cetățenilor Serbiei să ajungă în capitală cu o viteză de 200 de kilometri pe oră, transmite Tanjug, preluată de Politika. (Sursa: RADOR)
Scopul dialogului este normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia, nu "recunoașterea reciprocă"
Scopul propunerii europene acceptate și al dialogului Belgrad-Priștina nu este "recunoașterea reciprocă", ci acela de a ajunge la un acord cuprinzător privind reglementarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia, a declarat purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene, Peter Stano.
El a răspuns astfel la întrebarea unui jurnalist dacă propunerea europeană acceptată de Belgrad și Priștina conduce la recunoașterea reciprocă a celor două părți și a subliniat că succesul va fi atins prin semnarea acordului final privind stabilizarea cuprinzătoare a relațiilor dintre Kosovo și Serbia.
Purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE, Joseph Borell, a subliniat că acordul convenit între președintele sârb, Aleksandar Vucici, și prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, conform căreia punerea în aplicare a propunerii europene ar trebui implementată, reprezintă un progres evident.
"Acum vine partea esențială, importantă, care este implementarea conținutului propunerii europene prin negocieri", a spus Stano, notează publicația sârbă Politika, preluată de RADOR.
de gica 01 Mar 2023 15:35