Uniunea Europeană analizează revenirea regulilor fiscale în statele membre începând de anul viitor după ce Pactul de Stabilitate a fost supendat temporar în primăvara anului 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19.

De atunci, guvernele statelor UE au avut mână liberă să aloce fonduri pentru combaterea pandemiei și ajutorarea economiei fără a mai ține cont de obligația de a ține deficitul bugetar sub 3% din produsul intern brut sau de a respecta celelalte reguli fiscale referitoare la deficit și datorie publică.

Acum, Polonia - și alte state membre - discută ideea de a menține cheltuieli bugetare ridicate, pentru apărare, fără teama de a fi penalizate de UE.

Războiul provocat de invazia Rusiei în Ucraina „a bulversat complet ordinea geopolitică în Europa și, de fapt, în lumea întreagă”, ceea ce obligă statele să-și consolideze apărarea, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, potrivit Agerpres.

El a susținut că Polonia dorește să respecte în continuare regula cuprinsă în pactul de stabilitate european ce prevede limitarea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB, subliniind că ideea eliminării bugetului apărării din calculul deficitului bugetar „câștigă tot mai mulți susținători” în rândul statelor UE.

„Dacă Polonia dorește să aloce curând 3% din PIB pentru politica sa de apărare, în timp ce alte țări alocă acesteia 1%, nu ar fi normal ca noi să fim penalizați de Comisia Europeană pentru depășirea nivelului de 3% al deficitului bugetar”, argumentează Morawiecki.

Polonia nu este singurul stat membru UE care a anunțat creșterea substanțială a cheltuielilor militare. Și România are în plan creșterea bugetului pentru apărare de la 2% din PIB la 2,5% din PIB.

Dar și mari economii europene care, până acum, au fost reticente în a-și mări cheltuielile militare măcar până la nivelul de 2% din PIB cerut de NATO - Italia sau Germania, spre exemplu - vor ajunge curând la acest nivel, deciziile fiind determinate direct de atacarea Ucrainei de către forțele armate ruse.