Discuțiile se vor concentra și pe securitatea pe Bătrânul Continent, o chestiune de importanță vitală pentru statele membre ale UE. Din acest motiv, Comisia Europeană s-a angajat să fie prezentă marți la Parlamentul European, să-și facă auzită vocea și să-și exercite influența, scrie „Il Periodico” (Spania).

„UE trebuie să fie implicată (în discuții) și va fi”, a spus Marta Kos, comisarul european sloven pentru Extindere, pe un ton ferm în concluziile sale din cadrul sesiunii speciale desfășurate marți în Camera de la Strasbourg, dedicată celei de-a treia aniversări de la începutul invaziei Ucrainei de către armata rusă. „Este vorba despre noi, despre securitatea noastră... așteptăm cu nerăbdare începutul (negocierilor)”, a subliniat ea. În ultimele zile, presa americană a relatat despre discuțiile dintre magnatul din New York și liderul de la Kremlin, stârnind temeri la Bruxelles cu privire la un pact între cei doi în care UE ar fi lăsată pe dinafară.

Cuvintele dnei Kos sunt deosebit de importante, deoarece ea este comisarul european pentru Extindere și mulți experți în spațiul post-sovietic consideră că o integrare rapidă a țării slave în blocul celor 27 de națiuni ar fi un puternic factor descurajator pentru orice tentații viitoare ale Moscovei de a ataca din nou Ucraina. În acest sens, Kos a lăudat „eforturile” depuse de cetățenii ucraineni pentru a-și adapta țara și economia la standardele europene și a cerut începerea „primei runde de negocieri cât mai curând posibil înainte de sfârșitul anului”.

Garanțiile de securitate pe care le va primi statul ucrainean au fost în centrul unei conferințe de presă susținute pe coridoarele Parlamentului European de către președintele Rada, Parlamentul unicameral ucrainean, Ruslan Stefanciuk. El a cerut NATO să emită țării sale o „invitație” de aderare, invocând drept motive că armata țării sale este membră „de facto” a Alianței Atlantice. „Folosim arme NATO, luptăm după standardele lor și le apărăm flancul estic”, a subliniat el, înainte de a aminti că, din cauza invaziei ruse, armata sa este în prezent cea mai experimentată din Occident, încercând să contrazică aprecierile unor sectoare opuse aderării că acest lucru ar submina securitatea statelor membre ale alianței militare.

Dezbaterea asupra Ucrainei a servit pentru a confirma, încă o dată, consensul larg existent între diferitele grupuri parlamentare cu privire la necesitatea de a continua sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii Kremlinului, în special în perioada postbelică care acum începe să se contureze, și chiar apărarea confiscării a sute de miliarde de euro înghețate pe teritoriul european. „Trebuie să reacționăm pentru ca Ucraina să renască, trebuie să confiscăm bunurile rusești în străinătate”, a argumentat grecul Yanis Maniatis, de la Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, care include și PSOE spaniol.

Singurii care s-au abătut de la consensul general au fost forțele de extremă dreaptă care alcătuiesc gruparea Patrioții, din care face parte și Vox, și membrii La Izquierda, în rândurile cărora se numără doi deputați Podemos. Alexander Sell, de la Partidul Alternativa pentru Germania, s-a angajat într-o dezbatere acerbă cu compatrioata sa Marie-Agnes Strack Zimmermann, care a promis adunării că narațiunile pro-ruse nu vor predomina în Parlamentul European, în ciuda ascensiunii populismului pro-Kremlin. Din partea stângii, Danilo Della Valle a criticat UE pentru ceea ce el consideră a fi atitudini militariste și a respins categoric orice desfășurare de trupe europene în Ucraina după încetarea focului.

Sursa: Rador Radio România