Qatargate, Huaweigate, Hololeigate, Reyndersgate ... Având în vedere numărul de scandaluri de corupție care zguduie instituțiile sale, ne-am putea aștepta ca UE să ofere un răspuns ferm. Însă un proiect emblematic al Comisiei Europene, lansat la patru luni după Qatargate, se confruntă cu obstacole serioase.

Adoptarea unei directive care vizează consolidarea luptei împotriva corupției a eșuat luni în timpul negocierilor interinstituționale de la Strasbourg.

Opoziția guvernului italian condus de Giorgia Meloni față de includerea "abuzului de putere" printre definițiile corupției care ar constitui o infracțiune în UE rămâne, potrivit mai multor surse, principalul obstacol.

Deputații europeni doresc ca această prevedere să fie obligatorie. Cu toate acestea, guvernul Meloni a dezincriminat recent "abuzul de putere" - cu sprijinul liberalilor - preferând să-l pedepsească cu sancțiuni administrative severe. O instanță a confirmat, de asemenea, această decizie luna trecută.

Textul este, de asemenea, o sursă de îngrijorare pentru Germania, care nu are un articol identic în codul său penal.

Deși adoptarea sa nu ar revoluționa lupta împotriva corupției în Europa, directiva ar armoniza sancțiunile între cele 27 de state membre, ar consolida organismele naționale anticorupție și ar lărgi însăși definiția corupției.

Într-un context în care proiectul de creare a unui organism european de etică a fost practic abandonat, parțial din cauza presiunilor din partea Partidului Popular European (PPE), adoptarea acestei directive ar transmite un semnal politic puternic, depășind simpla revizuire a normelor interne ale Parlamentului European pentru combaterea corupției.

"Facem apel la statele membre să își reconsidere poziția și să facă tot posibilul pentru a ajunge la un acord satisfăcător în următoarele zile", a declarat europarlamentara olandeză Raquel García Hermida-van der Walle (Renew). Ea a adăugat că țările sunt "aproape unanime" în a solicita o legislație fermă.

Președinția poloneză a Consiliului UE, la rândul său, a anunțat luni seară că speră "să vadă negocierile conducând în curând la un rezultat pozitiv".

"Principalul obstacol pare să rămână incriminarea abuzului în funcție", a remarcat comisarul Jeroen Blomsma. El a adăugat că speră că "acest timp suplimentar ne va permite să ajungem la un acord satisfăcător".

O nouă rundă de negocieri cu ușile închise este așteptată înainte de sfârșitul lunii.

(Nicoletta Ionta a contribuit la acest articol)