Într-o întâlnire care a avut loc luni seara, ambasadorii blocului comunitar au căzut de acord în principiu cu privire la acest prim pas, parte a eforturilor de sprijin pentru Ucraina cu puțin timp înainte de împlinirea a doi ani de la invazia Rusiei.

Acordul vine cu doar trei zile înaintea unui summit decisiv la care liderii UE vor încerca să depășească obiecțiile Ungariei și să aprobe un sprijin financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina pentru următorii patru ani.

Din rezervele valutare rusești în valoare de 260 de miliarde de euro imobilizate în 2022 de UE, SUA, Japonia și Canada, 191 de miliarde de euro sunt deținute în Europa, în principal de Euroclear, o companie de servicii financiare cu sediul în Belgia.

Conform acordului de luni, profiturile generate vor fi înregistrate separat și nu vor fi plătite sub formă de dividende acționarilor până când statele membre UE vor decide în unanimitate să stabilească o „contribuție financiară la bugetul [UE] care va fi ridicată din aceste profituri nete pentru a sprijini Ucraina", conform unui draft.

Această taxă va fi „consecventă cu obligațiile contractuale aplicabile și în conformitate cu legislația [UE] și internațională”, se arată în text.

Apoi, Comisia Europeană va transfera banii către bugetul UE și ulterior către Ucraina, deși nu este specificat când vor ajunge acolo pentru a fi utilizați.

Propunerea vizează doar profituri viitoare și nu se va aplica retroactiv.

Acest lucru ar putea genera aproximativ 15-17 miliarde de euro pe patru ani, care ar putea fi transferați în Ucraina, au spus oficialii UE.

Textul – care urmează să fie finalizat în următoarele câteva săptămâni – va fi supus unor verificări juridice și lingvistice înainte ca ambasadorii UE să-l poată adopta în mod oficial „cât mai curând posibil”, potrivit unei surse din cadrul Președinției belgiene a Consiliului.

Franța și Germania și-au exprimat deja rezerve cu privire la acest plan, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat că ar putea submina încrederea în euro și ar putea perturba piețele globale. Unele state membre spun că acest lucru ar putea declanșa instabilitate financiară și ar putea provoca măsuri de represalii din partea Rusiei.

O altă inițiativă în acest sens a SUA, susținută de Regatul Unit, Japonia și Canada, de a confisca toate activele Rusiei, mai degrabă decât doar profiturile, se confruntă cu rezistența membrilor G7 europeni, Germania, Italia și Franța.

Confiscarea bunurilor rusești și predarea lor Ucrainei ar ușura presiunea asupra Occidentului de a finanța efortul de război al Kievului, dar unii oficiali europeni îl consideră prea riscant din punct de vedere juridic.