Premierul olandez a descris situația actuală - amenințarea cu veto a bugetului UE și a Next Generation de către cele două state nemulțumite că fondurile europene ar urma să fie condiționate de statul de drept - drept o problemă serios, dar europenii ”nu trebuie să se teamă să aibă opinii diferite”: ”Așa ceva ar trebui să fie posibil într-un grup de prieteni”, notează  Financieele Dagblad. 

Întrebat dacă încă îi mai consideră prieteni pe premierii Ungariei și Poloniei, Rutte a precizat că declarația sa s-a dorit a fi metaforică și că așteaptă până când Budapesta și Varșovia vor veni cu propriile soluții pentru rezolvarea situației actuale, deoarece așa funcționează UE.

În cadrul videoconferinței, șefii de stat și de guvern au discutat - potrivit unor surse citate de presa europeană - despre veto-ul celor două state membre doar vreo 15 minute.

Înainte de discuția cu omologii europenii, Rutte le-a spus parlamentarilor olandezi că nu poate accepta o modificare a condițiilor privind bugetul și planul de redresare, în pofida veto-ului fluturat de Ungaria și Polonia, două state membre ce nu mai respectă de ceva timp principiile statului de drept, relatează DutchNews.nl, amintind că următoare reuniune a Consiliului European va avea loc în decembrie.

Comparând UE cu URSS dacă va fi aplicată condiționalitatea privind statul de drept, Viktor Orban e convins că discuțiile vor continua și se va ajunge la un acord în cele din urmă, ”așa cum se întâmplă de obicei”.

Premierul ungar a precizat vineri că există câteva opțiuni pentru a depăși blocajul și care sunt considerate ”acceptabile” de cele două state, dar nu a dorit să ofere detalii, potrivit Reuters.

Secretarul francez de stat pentru Afaceri europene Clément Beaune a avertizat că, în ultimă instanță, UE trebuie să găsească soluții pentru a avansa fără cele două țări care blochează, deoarece ”Europa nu poate fi luată ostatică de un anumit număr de guverne care nu doresc să avanseze”. 

Planul de relansare ar putea face obiectul unui acord interguvernamental care să excludă statele nemulțumite, o opțiune avansată și de eurodeputatul Guy Verhofstadt. 

Publicația germană Tagesspiegel consideră că vor apărea fisuri în unitatea europeană, deoarece Polonia și Ungaria nu sunt singure.

”Toate cele zece noi state membre din est le consideră pe cele din vest drept arogante, pedante și moralizatoare”, notează publicația, apreciind că pentru statele membre din sud e mai importantă redresarea post-COVID decât respectarea statului de drept, astfel că vor cere statelor nordice să găsească un compromis cu esticii.  

Analiza Tagesspiegel e contrazisă parțial de Palatul Cotroceni.

Într-o convorbire telefonică cu cancelarul Angela Merkel, la solicitarea acesteia, Klaus Iohannis a subliniat că România a susținut de la început instituirea unei condiționalități privind respectarea principiilor statului de drept în gestionarea bugetului Uniunii Europene și, în consecință, susține acordul obținut de Președinția germană pe acest dosar, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Polonia ar putea fi exclusă din planul de redresare, scrie Gazeta Wyborcza, amintind că în primăvară polonezii s-au temut foarte mult că acest plan ar putea fi aplicat doar pentru statele din Zona euro.  

Pentru Corriere della Sera, amenințarea nu vine din partea Ungariei și Poloniei, care vor ceda mai devreme sau mai târziu, ci din partea statelor ”frugale”. 

Deocamdată, disputa e doar pe placul rușilor. Ria Novosti e mulțumită de faptul că au apărut țări care se opun șantajului exercitat de Bruxelles.