Kosovo și Serbia își propun să încheie un acord privind normalizarea relațiilor "în acest an", a declarat prim-ministrul kosovar Albin Kurti pentru EURACTIV.

"Avem nevoie de normalizarea relațiilor, iar acest lucru poate fi realizat având ca punct central recunoașterea reciprocă", a spus Kurti, referindu-se la o problemă cheie: Belgradul a fost ferm că nu va recunoaște în mod oficial independența fostei sale provincii, deși ar putea fi de acord cu o recunoaștere "de facto".

Comentariile lui Kurti vin înaintea întâlnirii la nivel înalt de luni la Bruxelles, unde liderii Serbiei și Kosovo sunt așteptați să aprobe un acord pentru normalizarea relațiilor tensionate.

Propunerea actualizată a UE, primită de ambele părți înainte de summitul UE-Balcanii de Vest de la Tirana în decembrie anul trecut, dar care nu a fost încă făcută publică, ar include recunoașterea reciprocă a documentelor oficiale, ajutor financiar sporit și alte măsuri pentru îmbunătățirea vieții oamenilor din cele două țări.

Întrebat despre perspectiva încheierii unui acord până la sfârșitul acestui an, conform calendarului care ar fi precizat în propunerea UE, potrivit informațiilor EURACTIV, Kurti a spus: "Cu siguranță, scopul este să ajungem la un acord anul aceasta".

Asociația municipalităților sârbe

"Ceea ce a rămas de negociat – și nu va fi deloc ușor – este un mecanism de implementare, garanții internaționale și o succesiune temporală: ce, cum și când", a spus Kurti.

În afară de recunoașterea reciprocă, cea mai controversată problemă o reprezintă planificata asociere municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo. Priștina se teme că ar putea crea o regiune separatistă și Kurti a fost reticent să accepte, deși Serbia și Occidentul subliniază că a fost convenită cu un deceniu în urmă.

Liderii majorității etnice albaneze din Kosovo susțin că un astfel de organism ar oferi Belgradului o influență uriașă în țara lor, în timp ce Belgradul spune că este necesar pentru a proteja drepturile etnicilor sârbi.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, se ghidează "încă după etno-naționalismul teritorial", a spus Kurti când a fost întrebat despre retorica omologului său.

"Practic, el ar folosi Asociația Municipalităților Sârbe ca un nou nume pentru Republica Srpska”, a spus el, referindu-se la entitatea sârbă foarte autonomă creată în Bosnia-Herțegovina după războiul din 1991-95.

"Pe de altă parte, sper că odată ce vom deschide discuțiile, bazându-ne pe propunerea UE, va crește încrederea, pentru că acordurile nu sunt implementabile dacă nu există încredere, așa că avem nevoie de un anumit nivel de bună-credință", a spus Kurti, dar a avertizat că "semnarea acordurilor și implementarea acordurilor în Balcani au fost două planete diferite și trebuie să le aducem pe același continent". El a adăugat că "două treimi din acordurile semnate la Bruxelles în deceniile precedente nu au fost implementate de Serbia". 

Actuala propunere a UE, a spus Kurti, se va referi în preambul la "minoritățile naționale" și la concepte universale precum independența, integritatea teritorială, suveranitatea, reciprocitatea, drepturile omului, democrația, statul de drept și autodeterminarea.

"Ceea ce mă face să fiu optimist este faptul că anumite concepte și noțiuni universale sunt folosite în această propunere, în contrast cu deceniul dinaintea venirii mele la putere, unde cele 33 de acorduri s-au bazat mai mult pe ideologia rezolvării problemelor", a spus el.

El a spus că propunerile anterioare erau prea complexe și detaliate și, prin urmare, dificil de vândut publicului, în timp ce cea mai recentă are doar un singur obstacol major.

"Una din 33 de propuneri nu a trecut testul constituției noastre, deoarece este menționată ca o asociație monoetnică”, a spus Kurti, răspunzând presiunii tot mai mari din partea UE și SUA de a crea asociația municipalităților sârbe.

"Ar trebui să fim foarte atenți să nu facem acorduri, care au eșuat la testul privind drepturile omului, dar, în același timp, ar trebui să ținem cont că în tot spațiul balcanic avem minorități naționale – drepturile lor nu pot fi identice", a spus el.

"Dar, cu toate acestea, nu vom crea dezechilibre, care devin o sursă de tensiuni suplimentare", a adăugat el.

Kurti a spus că propunerea UE nu trebuie să fie o alegere din cele 33 de acorduri neimplementate, adăugând că recunoașterea reciprocă trebuie să sprijine întregul proces.

"Pe de altă parte, în centru trebuie să existe o recunoaștere reciprocă – nu se poate servi cafeaua fără o ceașcă – orice ai face în ceea ce privește drepturile și mecanismele, statul este o platformă care asigură acele drepturi și mecanisme", a explicat Kurti.

Progrese cu statele care nu recunosc Kosovo

Cinci state membre UE – Spania, Slovacia, Cipru, România și Grecia – au refuzat să recunoască independența Kosovo. Între timp, Serbia a continuat să facă lobby pe lângă alte state pentru a-și retrage acordul de recunoaștere a fostei provincii sârbe.

Având în vedere că procesul de normalizare Belgrad-Priștina ar putea fi legat de aderarea ambelor țări la UE, înalți oficiali europeni au indicat recent că aceste state ar fi "așteptate să reacționeze" la o astfel de derulare a evenimentelor.

Întrebat dacă crede că s-au făcut progrese în ceea ce privește lobby-ul în statele UE ce nu recunosc Kosovo, Kurti a spus că "există o comunicare și cooperare sporite, în timp ce atmosfera este mult mai bună în cazul tuturor acestor țări".

Potrivit lui Kurti, s-au făcut pași concreți cu Grecia, statutul biroului Kosovo din Atena fiind ridicat la cel al unui birou pentru afaceri economice

"Au existat o mulțime de neînțelegeri în trecut cu privire la asemănările situațiilor interne dintre țări și, încetul cu încetul, diferiți reprezentanți ai acestor cinci state care nu recunosc Kosovo observă că, de fapt, analogia nu este valabilă", a spus Kurti.

"Suntem o poveste de succes a democrației de calitate și a dezvoltării economice și cred că acest lucru va fi recunoscut de UE pentru a ne ajuta să ne mișcăm destul de repede", a spus Kurti.

"Suedia și Finlanda, de la momentul depunerii candidaturii până la aderare, au avut nevoie de trei ani, Malta și Cipru - de 14 ani, media este de 9 aniă – cred că este rezonabil să propunem să respectăm această medie", a adăugat el.