După embargoul pe petrolul rusesc, premierul belgian Alexander De Croo temperează: "Cred că ar trebui să facem o pauză". Următorul pachet de sancțiuni nu va conține un embargo asupra gazelor rusești, spune și cancelarul austriac.

 Al șaselea pachet de sancțiuni "este un mare pas înainte. Și cred că ar trebui să facem o pauză acum", a declarat prim-ministrul belgian Alexander de Croo la sosirea sa pentru a doua zi a summitului Consiliului European de la Bruxelles, relatează La Libre Belgique.

Marți, după acordul pe embargoul petrolier, toată lumea se gândea la embargoul pe achizițiile de gaz din Rusia, dar mai mulți lideri europeni au pledat pentru o "pauză" și unii au exclus chiar adoptarea unei asemenea măsuri.

Liderii celor 27 de țări din UE au ajuns la un acord luni seara care ar trebui să permită reducerea cu circa 90% a importurilor lor de petrol rusesc până la sfârșitul anului și să oprească finanțarea războiului dus de Moscova în Ucraina.

"Acest pachet, să-l punem mai întâi în practică (...). Gazul, este mult mai complicat. Este deci o etapă importantă. Să ne oprim aici pentru moment și să vedem care este impactul", a explicat el.

"Va trebui să vorbim despre un al șaptelea pachet de sancțiuni, pentru că situația nu se îmbunătățește în Ucraina. Dar gazul e desigur mult mai dificil decât petrolul", a subliniat prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas. "Gazul trebuie să facă parte din al șaptelea pachet, dar sunt și realistă, cred că nu va face parte", a estimat ea.

"Există o problemă tehnică care a fost rezolvată cu Viktor Orban. Cu gazul, e altceva. Prin urmare, embargoul pe gaz nu va fi în următorul pachet de sancțiuni", a subliniat cancelarul austriac, Karl Nehammer.

UE, care a decis să se lipsească de cărbunele rusesc începând din luna august, a găsit alți furnizori în Statele Unite pentru o treime din achizițiile sale de gaz rusesc.

În 2021, Rusia a furnizat 30% din țițeiul și 15% din produsele petroliere cumpărate de UE. Ea furnizează anual 150 de millarde de m³ de gaz, adică 40% din importurile UE.

Neclaritate a plății în ruble 

Embargoul petrolier a fost dificil de adoptat din cauza dificultăților prezente în Ungaria și Slovacia, două țări fără ieșire la mare și dependente economic de achizițiile lor de petrol de la Rusia.

Gigantul din domeniul gazelor Gazprom a oprit livrările către Polonia, Bulgaria și Țările de Jos. "Aceste țări nu au acceptat condițiile de plată ale Gazprom", a explicat cancelarul austriac.

Uniunea Europeană refuză să plătească Rusiei achizițiile de gaz în ruble, cum a cerut Kremlinul, estimând că este vorba de o încălcare a sancțiunilor. Companiile energetice sunt obligate să respecte condițiile de plată din contractele încheiate cu Gazprom (97% prevăd o plată în dolari sau în euro), sub controlul statelor membre. Polonia și Bulgaria, care au refuzat să deschidă un al doilea cont în ruble, nu au mai primit gaz de la Gazprom care a considerat că plata nu a fost făcută.

Dar nu toate statele membre respectă interdicția. Grupul austriac "OMV a avut discuții  bune și constructive" cu compania rusă, a confirmat Karl Nehammer.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat că subiectul "nu va fi discutat în timpul summitului".

"Nimeni nu vrea să cumpere energie din Rusia. Rusia, o țară barbară, o țară pe care nu poți conta în niciun fel", a spus marți prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki. "De aceea discutăm despre felul în care să ne îndepărtăm repede nu numai de hidrocarburile rusești precum cărbunele și petrolul, dar și, pe termen lung, de gaz", a explicat el.

Sursa: RADOR