Comisia Europeană și guvernul ungar condus de Viktor Orban au ajuns la un "acord tehnic" asupra reformei sistemului judiciar din Ungaria, pas care ar putea ajuta la deblocarea fondurilor europene pe care Bruxellesul le-a înghețat în decembrie 2022.

Ministrul ungar al justiției, Judit Varga, a confirmat joi că un proiect de lege asupra reformei judiciare va fi înaintat parlamentului, ca parte a eforturilor de deblocare a fondurilor europene, relatează EFE, preluată de Agerpres.

"Avem undă verde de la Bruxelles" pentru acest proiect de lege, a anunțat Judit Varga pe Facebook, potrivit Reuters.

Odată confirmat, acest acord tehnic va permite deblocarea unei părți din cele 22 de miliarde de euro fonduri de coeziune ce revin Ungariei. Comisia Europeană a blocat Ungariei și accesul la fondurile din planul european de relansare în urma pandemiei, în care Budapesta are alocate granturi de 5,8 miliarde de euro, și condiționează deblocarea acestora de aplicarea unei liste de 27 de măsuri legate de justiție, conflictele de interese sau licitațiile publice.

Totodată, Președinția suedeză a Consiliului UE are în vedere organizarea unei audieri la sfârșitul lunii mai despre situația statului de drept din Ungaria, în cadrul așa-numitei proceduri activate conform Articolului 7 din tratatul UE, potrivit unor surse din UE, obținute de ziarul ungar Népszava.

Guvernele statelor membre nu au aprobat încă oficial propunerea, dar - conform informațiilor ziarului Népszava - , vor susține această propunere. Procedura împotriva Ungariei a fost demarată în septembrie 2018, după adoptarea de către Parlamentul European a raportului Sargentini, care a prezentat în detaliu încălcările drepturilor în Ungaria.

De atunci, miniștrii pentru afaceri europene au înscris, mai mult sau mai putin regulat, pe ordinea de zi dezbaterea conținutului rezoluției sub forma unui schimb de opinii sau a unei audieri potrivite pentru o discuție mai lungă și mai amănunțită a subiectelor.

Următorul pas ar fi formularea de recomandări concrete pentru Guvernul Orbán, care a fost solicitată de reprezentanții competenți ai PE într-o scrisoare adresată în aceste zile președinției suedeze a Consiliului UE.

În versiunea actualizată de anul trecut a raportului Sargentini, Parlamentul European a stabilit că Ungaria nu mai este o democrație, ci un regim hibrid de autocrație electorală.

Procesul demarat conform Articolului 7 din tratatul UE se desfășoară independent de procedura declanșată împotriva Ungariei din cauza încălcării principiilor privind statul de drept, ceea ce a condus la suspendarea unei părți a fondurilor financiare comunitare.

Scopul procedurii activate conform Articolului 7 din tratatul UE este de a determina dacă valorile de bază ale Uniunii Europene sunt grav încălcate în Ungaria, iar în ultima instanță s-ar putea încheia cu retragerea dreptului de vot al țării, notează publicația ungară, preluată de RADOR.