În contextul participării la Congresul Fermierilor Europeni, organizat de Copa și Cogeca în perioada 23-25 ​​octombrie la București, Istvan Nagy și Florin Barbu au avut joi o întâlnire, în cadrul căreia au abordat o serie de probleme, printre care preocupările României cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune.

Având în vedere că efectele războiului din Ucraina continuă să afecteze agricultura europeană, cei doi miniștri au discutat și despre necesitatea extinderii plafonului de subvenție până în 2025.

"Am solicitat Comisiei Europene să analizeze urgent problemele cu care se confruntă fermierii și să crească plafonul individual aplicabil sectorului agricol primar la 560.000 de euro per beneficiar. Pentru a preveni falimentul fermierilor și a susține redresarea sectorului din România, propun prelungirea perioadei de aplicare a acestui ajutor până la cel puțin 30 iunie 2025", a declarat ministrul agriculturii, Florin Barbu, în cadrul unui discurs susținut joi la Congresul Fermierilor Europeni.

Istvan Nagy, a cărui țară asigură în prezent Președinția rotativă a Uniunii Europene, a declarat pentru Euractiv România că a explorat posibilitatea utilizării Fondului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru finanțarea achiziției de animale de reproducție.

Acesta este unul dintre obiectivele cheie ale României, care urmărește modificări urgente ale reglementărilor europene pentru a include animalele de reproducție ca investiții eligibile în cadrul Fondului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

De altfel, ministrul Barbu a amintit această cerință și la evenimentul de la București.

"Creșterea animalelor joacă un rol esențial în asigurarea proteinei necesare pentru alimentația populației, e vital să sprijinim acest sector. Regulamentul european trebuie să fie urgent modificat, astfel încât animalele de reproducție să fie incluse ca investiții eligibile aferente Fondului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, în cadrul planurilor strategice", a declarat ministrul Agriculturii.

România a fost singura țară care nu a susținut concluziile Consiliului propuse de președinția maghiară, care a pledat pentru o Politică Agricolă Comună "dedicată", pe fondul speculațiilor privind integrarea acesteia în Politica de coeziune a Uniunii.

Surse diplomatice au declarat pentru Euractiv că România a fost singurul stat membru care a votat împotriva textului propus, invocând angajamentul insuficient de a egaliza nivelurile plăților PAC între statele membre UE.

Ministrul ungar a declarat pentru Euractiv România că Ungaria înțelege "dificultățile cu care se confruntă țările cu o anumită moștenire istorică". El a menționat că problema "convergenței externe" a fost de "o dimensiune diferită, creând o ruptură și dezbinare între țările europene care este greu de depășit și de rezolvat".

"Sunt țări care, dacă văd termenul «convergență externă» în text, nu îl vor vota. Pe de altă parte, există țări care nu vor vota un text dacă nu include «convergență externă»",

a explicat el, subliniind dificultatea de a găsi o soluție care să satisfacă toate statele membre.

În ceea ce privește documentul privind viitorul Politicii Agricole Comune, Nagy a subliniat că a fost fără precedent ca 26 de țări să susțină o astfel de propunere. "Cred că vom putea reduce diviziunile și vom obține un sprijin unanim", a spus el.

În ciuda unor puncte de vedere diferite, ambii miniștri au pledat pentru continuarea finanțării dedicate a PAC, cu păstrarea celor doi piloni principali ai săi.

După 2027 - a subliniat oficialul ungar - "avem nevoie de o politică agricolă mai axată pe fermieri, una care să atingă un echilibru între competitivitate, rezistență la criză și durabilitate".

El a subliniat, de asemenea, că fermierii nu provoacă schimbările climatice, ci sunt în schimb "victime" ale acesteia și ar trebui sprijiniți să devină parte a soluției.

Barbu, la rândul său, a cerut o simplificare a PAC și, în următorul cadru financiar multianual, "un buget semnificativ mai mare” pentru PAC, propunând o creștere "cel puțin la nivelul inflației de până la 1% din PIB".

Nagy a precizat că reuniunea fermierilor europeni de la București are "o semnificație istorică", deoarece va arăta ce doresc fermierii.

"Dacă fermierii rămân uniți, să zicem în jurul concluziilor Consiliului, ei vor deveni o forță formidabilă în modelarea politicii agricole post-2027”, a spus președintele Consiliului pentru Agricultură și Pescuit (AGRIFISH).

Ministrul Agriculturii din România a propus un referendum la care să participe fermierii Copa și Cogeca la nivel european, pentru a vota menținerea PAC în forma actuală. Dacă acest lucru nu este posibil, el intenționează să organizeze un referendum național pentru fermierii români și să folosească rezultatul votului pentru a pleda pentru menținerea PAC în cadrul  Consiliului AGRIFISH.

Ionel Arion, președintele Federației Naționale PRO AGRO, a cerut factorilor de decizie europeni să ia în considerare nevoile specifice ale fiecărui stat membru.

"Decidentul european trebuie să țină cont de ceea ce reglementează, țările noastre au specificități aparte, au regiuni slab dezvoltate și, la mai bine de 20 de ani de când Estul Europei, care reprezintă 40% din ceea ce înseamnă agricultură în Europa, a aderat, încă vorbim de diferențe majore, încă vorbim de convergența plăților externe care nu a devenit realitate, încă vorbim de ceea ce înseamnă dificultăți și regulamente, care, după ce sunt adoptate, trebuie să intervenim și să  le flexibilizăm, uneori chiar să încercăm să le modernizăm, ceea ce este foarte greu".

Lennart Nilsson, președintele Cogeca, a declarat că sectorul agricol al UE s-a confruntat cu provocări fără precedent în ultimii ani, inclusiv schimbările climatice, inflația, tensiunile geopolitice, perturbările pieței și prețurile ridicate.

El a pledat pentru "o abordare mai constructivă și un dialog îmbunătățit", subliniind că fermierii europeni au simțit recent povara grea a noii legislații care vizează sectorul lor, care adesea nu ține seama de punctele lor de vedere sau nu este adaptată la realitățile cu care se confruntă.