Provocările generate de Vladimir Putin și semi-distanțarea lui Donald Trump obligă Uniunea Europeană să se transforme radical. Summitul liderilor UE de miercuri va oferi cea mai evidentă dovadă că blocul nu mai există în forma în care era cândva.

Amenințările de război adunate în preajma reuniunii de la Copenhaga nu ar putea fi mai de rău augur. Nu numai că avioane de vânătoare rusești au zburat în spațiul aerian NATO, determinându-i pe Trump și pe șefii UE să susțină public ideea doborârii lor, dar chiar aeroportul din capitala daneză, unde vor ateriza zeci de lideri și oficiali, a suferit perturbări majore săptămâna trecută din cauza unor drone misterioase descrise de Danemarca drept un „atac hibrid”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen - fost ministru german al apărării - a cerut cu insistență o discuție fără precedent la summit pe tema capacităților militare ale UE, depășind cu mult concentrarea tradițională a blocului asupra comerțului, politicilor antitrust și economiei. Printre opțiunile promovate se numără crearea unui „zid de drone”, un sistem care ar detecta, urmări și doborî dronele, precum și proiecte care să asigure că avioanele care intră pe cerul european vor fi respinse rapid.

„Ridicarea de la sol a avioanelor de luptă este treaba NATO”, a declarat un înalt oficial al UE. „Treaba UE este să fie pregătită să se afle în poziția de care avem nevoie atunci când trebuie să răspundem - să ne sporim gradul de pregătire și să avem instrumentele necesare pentru a putea reacționa la amenințări atunci când este nevoie, consolidând instrumentele și capacitățile comune în fața unei amenințări comune.”

Întâlnirea este prima de la reuniunea celor 27 de lideri ai UE la Bruxelles, în iunie. Cele trei luni care au trecut de atunci au oferit o scurtă licărire de optimism după ce Trump și Putin s-au întâlnit în Alaska - dar imediat situația a revenit la zăngănitul armelor și la un comportament și mai amenințător decât înainte. În perspectiva celui de-al doilea summit planificat la Bruxelles la sfârșitul lunii octombrie, blocul dorește decizii reale privind consolidarea apărării Europei și furnizarea de resurse Ucrainei.

Recunoașterea riscului reprezentat de Moscova este partea ușoară, problema este care va fi răspunsul în cadrul unei Uniuni Europene în care există mai multe priorități concurente. Dar există cel puțin un numitor comun: Nu trebuie făcut nimic din ceea ce ar face mai probabil un război total.

„Provocarea pentru liderii europeni la Copenhaga este să găsească un echilibru în acțiunile de descurajare în fața unei conduceri ruse tot mai tentată să-și asume riscuri, un echilibru care să permită gestionarea eficientă a unor astfel de incidente, fără ca acestea să degenereze într-o criză sau să ducă la o confruntare”, a declarat Rafael Loss, cercetător în politici de apărare la think tank-ul European Council on Foreign Relations. „Este foarte dificil atunci când președintele SUA, cel mai mare aliat din alianța NATO, spune «simțiți-vă liberi să doborâți [avioanele rusești], dar nu știu dacă vă susțin».”

Această fază mai periculoasă a politicii europene este presărată cu potențiale dezastre. În privat, oficialii guvernamentali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la perspectiva unui „moment Franz Ferdinand”, în care o escaladare bruscă ar amenința să atragă continentul într-un conflict, precum asasinarea arhiducelui în 1914, ceea ce a declanșat Primul Război Mondial.

Polonia a trimis avioane de vânătoare și a închis temporar o parte din spațiul aerian polonez duminică, după un atac rusesc asupra Ucrainei, despre care președintele țării, Volodimir Zelenski, a declarat că a durat mai mult de 12 ore. Făcând apel ca Europa să-și intensifice apărarea, Zelenski a avertizat că Kremlinul își îndreaptă atenția și dincolo de Ucraina. „Putin nu va aștepta să termine războiul în Ucraina - va deschide un alt front”, a spus Zelenski. „Nimeni nu știe unde.”

UE este pregătită să cheltuiască

Dacă fundamentele apărării întrunesc un consens general - chiar și în condițiile în care Europa este profund divizată politic între un centru care se destramă și o dreaptă populistă în ascensiune - modul de a plăti pentru ceea ce trebuie făcut pune unii lideri într-o confruntare cu alți lideri. Transformarea UE într-o putere globală eficientă costă bani și nu toate capitalele au căzut de acord asupra sumei care ar trebui cheltuită, și cu atât mai puțin cu privire la cum trebuie cheltuită.

Liderii militari insistă că Europa se confruntă deja cu un război de intensitate redusă cu Rusia. Din punct de vedere istoric, spun ei, războaiele au fost câștigate doar crescând datoria publică - iar un semnal că UE este gata să cheltuiască poate face parte din descurajare.

Însă alocarea unui buget mai mare pentru UE pentru a-l cheltui pe orice consideră a fost rareori populară, și cu atât mai puțin acum, când unii lideri naționali au ajuns la guvernare pe baza unei retorici anti-europene.

Chiar dacă inclusiv țări prietenoase cu Kremlinul, precum Ungaria și Slovacia, au salutat alocarea unor fonduri suplimentare pentru înarmare, antrenament și echipamente ca un impuls pentru economiile lor, altele, precum Spania, minimalizează riscul unui război, încercând să-și protejeze bugetele deja tensionate. Olanda, Suedia și Germania sunt în mod constant îngrijorate de împrumuturile suplimentare pentru a plăti reînarmarea și ajutorul acordat Ucrainei.

Dar nimic nu este mai eficient ca amenințarea unei invazii pentru a concentra atenția. Diplomații au spus că speră că amenințările tot mai mari vor ajuta la luarea unor decizii pentru care anterior ar fi existat ezitări.

„Este un echilibru dificil, deoarece nu vrei să-i sperii pe oameni, dar vrei ca liderii să fie suficient de conștienți de riscuri pentru a le lua în serios”, a declarat un diplomat implicat în discuțiile europene.

Izolarea lui Orbán

Timpul nu este de partea UE. Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar de aproximativ 23 de miliarde de dolari anul viitor, ceea ce oferă  guvernelor doar câteva luni pentru a furniza o sumă considerabilă de bani pentru susținerea efortului de război al Kievului. Von der Leyen consideră că a găsit răspunsul sub forma unui „împrumut pentru reparații” de 140 de miliarde de euro, finanțat din bani rusești supuși sancțiunilor. Banii ar proveni din active rusești înghețate de UE la începutul conflictului din Ucraina în 2022.

Prim-ministrul maghiar Viktor Orbán se opune planului UE de a confisca activele rusești, dar Comisia consideră că a găsit o soluție legală pentru a exclude Ungaria din procesul decizional. Liderii vor discuta planul miercuri și apoi speră să ajungă la o decizie oficială la cel de-al doilea summit de la sfârșitul lunii octombrie.

„Scopul [reuniunii de la Copenhaga] este de a obține suficient sprijin din partea altor țări pentru a-l izola pe Orbán”, a declarat un diplomat al UE. „Summitul de la Copenhaga este un alt pas în noul capitol al UE. Dar ceea ce nu s-a schimbat este modul în care blocul încă se luptă să ia inițiativa și că opțiunile sale par limitate.

„Nu cred că există vreun interes în a dori să te confrunți cu Vladimir Putin, să intri într-un război de orice fel pentru a-i apăra pe «europenii socialiști»”, a declarat Max Bergmann, directorul Programului Europa, Rusia și Eurasia de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, cu sediul la Washington. După ce a impus deja sancțiuni drastice, Europa nu mai are la îndemână un alt „glonț de argint” rămas.

Sursa: Rador Radio România