Președintele american Trump amenință cu noi sancțiuni împotriva Moscovei dacă Putin nu negociază „încheierea războiului”, scrie „La Repubblica” (Italia).

Ambasadorul Kievului în Israel cere armele confiscate de la Hezbollah pentru Ucraina. Între timp Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE, a subliniat că „Europa trebuie să cheltuiască mai mult pentru Apărare – Președintele Trump are dreptate când spune că nu cheltuim suficient. Este timpul să investim”. Iar comisarul european pentru apărare, Kubilius, avertizează: „Dacă nu facem nimic, Rusia ar putea să ne atace”.

Trăim vremuri periculoase și norii de război se adună peste Europa. Suntem deja atacați pe uscat, pe mare, în aer și în spațiul cibernetic. Atacurile hibride sunt în creștere, testând pregătirea noastră, hotărârea noastră, răspunsul nostru, în timp ce unii experți afirmă că Rusia poartă împotriva noastră un război de nouă generație. Propaganda, sabotajul și agresiunea militară totală sunt doar forme diferite ale aceluiași război total. Dacă nu facem nimic, aceste atacuri dirijate ar putea fi urmate de lovituri militare”, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, în discursul său la Conferința anuală a Agenției Europene de Apărare. „Nu ar trebui să existe nicio îndoială cu privire la intențiile lui Putin, care s-ar putea să nu se oprească la Ucraina. Vrea să întoarcă ceasul înapoi, nu cu 20 de ani, ci cu 40 de ani sau mai mult, către Uniunea Sovietică, către Imperiul Rus. Din tot ceea ce spun Putin și propagandiștii săi reiese clar: ar putea însemna anexarea și ocuparea unor părți ale Europei. Și Rusia nu este singură. Coreea de Nord și Iranul fac parte din aceeași axă a țărilor autoritare agresive. Și China nu este departe”, a concluzionat Kubilius.

„Unii oameni cred că este extravagant sau că este un avertisment brutal sau rău intenționat, atunci când spunem că ar trebui să cheltuim până la 5% din PIB pentru securitatea noastră. Acesta este un moment în care nu ne putem permite să ne zgârcim în privința securității. Vorbesc ca prim-ministru al unei țări care cheltuie deja aproape 5% pentru propria securitate. Cheltuim 5% nu doar pentru securitatea noastră, ci și pentru securitatea întregii Europe, pentru că Polonia are o graniță foarte lungă cu Rusia și una prietenoasă cu Ucraina, dar care în momentul de față este într-un anumit sens, o frontieră de război”, a declarat premierul polonez Donald Tusk, în timp ce a vorbit în sesiunea plenară a Parlamentului European pentru a prezenta prioritățile președinției poloneze a Uniunii Europene. „Aș dori să subliniez acest lucru clar: știu că președinția poloneză nu va fi forța care va decide în acest sens, dar acesta este un apel sincer către toată lumea să nu mai gândească într-un mod obișnuit. Dacă Europa vrea să supraviețuiască, trebuie să fie înarmată. Nu este alegerea noastră. Eu nu sunt un militarist. Polonia este o țară în care nimănui nu i-ar plăcea să vadă un nou război. Am suferit enorm, mai mult decât oricine altcineva în Europa, și poate că de aceea înțelegem așa de bine că, pentru a evita retrăirea istoriei, trebuie să fim înarmați, puternici și hotărâți, inclusiv în ce privește capacitățile militare”, a adăugat Tusk. ”Așadar, nu ignorați acest apel de a cheltui 5%. Să gândim flexibil, să gândim creativ. Astăzi trebuie să ne creștem radical cheltuielile de apărare, nu pentru totdeauna, nici până la sfârșitul timpului, dar dacă vrem să petrecem mai mult timp ca națiuni suverane, ca alianță NATO, asta este ceea ce trebuie să facem astăzi”, a concluzionat Tusk.

„M-am întrebat ce s-ar fi întâmplat, dacă Occidentul ar fi decis să nu ajute Ucraina. Astăzi ar fi pace. Pentru că nu ar mai exista Ucraina. Pentru că nu ar mai fi poporul ucrainean. Ar fi aceeași pace pe care o găsim în cimitire”, a afirmat ministrul Apărării, Guido Crosetto, în discursul său la Cameră privind prelungirea autorizației pentru transferul vehiculelor, materialelor și echipamentelor militare către Ucraina. „Acum 81 de ani, la debarcarea de la Anzio, cineva a adus arme și a coborât pe pământ italian pentru a apăra libertatea noastră. Și nu s-au întors de cealaltă parte, spunând că este o problemă europeană, că cineva a făcut o greșeală. Au venit să apere libertatea. Noi am făcut, cu mult mai puțin sacrificiu, cu mult mai puțin efort, o mică parte din același lucru. Am oferit ajutor unei națiuni care nici măcar nu avea posibilitatea materială de a se apăra, pentru că nu avea armele pentru a se apăra”, a adăugat Crosetto, care a reiterat: „Acele arme nu au alimentat războiul. Aceste arme le-au permis oamenilor, care ar fi folosit pietre și praștii să se apere, să facă acest lucru”.

Sursa: Rador Radio România