„Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să apărăm știința. O știință universală, împărtășită de întreaga umanitate și care unește, nu dezbină”, a declarat președintele Comisiei Europene, luni, în cadrul unui discurs susținut la Universitatea Sorbona din Paris, scrie „Euronews” (Italia). „Cu toții putem fi de acord că știința nu are pașaport, nu are gen, nu are etnie, nu are partid politic”. Ursula von der Leyen a subliniat că diversitatea este o resursă crucială pentru progresul științific: „Este unul dintre cele mai prețioase bunuri globale și trebuie protejat”.

Deși nu l-a numit niciodată în mod direct pe Trump, cuvintele sale au lăsat puține îndoieli cu privire la ținta discursului. Purtătorul său de cuvânt a clarificat ulterior că intervenția „nu avea legătură cu gestionarea științei în alte țări”, dar referințele repetate la necesitatea de a apăra cercetarea „liberă și deschisă" păreau a fi un contrapunct clar la politicile recente ale SUA.

De la revenirea sa la Casa Albă, Trump a inițiat reduceri ale bugetului federal pentru cercetare, punând în dificultate agențiile științifice, institutele și centrele medicale. Domenii cruciale precum mediul și lupta împotriva schimbărilor climatice, cancerul, Alzheimerul și prevenirea HIV au suferit deja reduceri drastice de finanțare.

Într-o nouă propunere adresată Congresului, președintele SUA a cerut o reducere cu 37% a bugetului Institutului Național de Sănătate (NIH) și o reducere cu peste 50% a bugetului Fundației Naționale pentru Știință (NSF). Scopul, potrivit Casei Albe, este de „a reorienta investițiile" către domenii considerate prioritare, cum ar fi inteligența artificială, energia nucleară și cuantică, și de a pune capăt „științei cu costuri ridicate”. Măsurile au generat o puternică opoziție politică și au stârnit alarmă în rândul experților. Un studiu realizat de American University a estimat că o reducere de 25% a cheltuielilor guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare ar duce la o contracție a PIB-ului „comparabilă cu cea din Marea Recesiune”.

În același timp, Trump a lansat o campanie împotriva universităților de elită, amenințând că va reduce finanțarea federală pentru programele de diversitate și că le va schimba regimurile fiscale. „Din păcate, rolul științei este pus sub semnul întrebării astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen la Paris. „A pune la îndoială investițiile în cercetarea fundamentală liberă și deschisă este o eroare de calcul gigantică”.

Președintele Comisiei UE a prezentat un nou program european numit „Alege Europa”, menit să atragă oameni de știință și cercetători din Statele Unite și din alte țări. Printre măsurile anunțate se numără: reducerea birocrației, facilitarea accesului la capital de risc, contracte pe termen lung, salarii mai mari, o „super bursă" pe șapte ani și un supliment financiar pentru cei care decid să se mute.

În plus, libertatea cercetării va fi consacrată prin lege.

Planul se va baza pe programele existente, în special pe programul Orizont Europa, în valoare de 93 de miliarde de euro, și include încă 500 de milioane de euro pentru perioada 2025-2027.

„Prioritatea noastră este să ne asigurăm că știința din Europa rămâne deschisă și liberă. Aceasta este cartea noastră de vizită”, a concluzionat Ursula von der Leyen. „Trebuie să facem tot ce putem pentru a o sprijini, acum mai mult ca niciodată”.

Președintele francez Emmanuel Macron a întărit și el mesajul european, vorbind imediat după Von der Leyen, adoptând un ton mai explicit în criticile sale la adresa lui Trump.

„Nimeni nu și-ar fi putut imagina, acum câțiva ani, că una dintre cele mai mari democrații ale lumii ar desființa programele de cercetare, doar pentru că acestea conțineau cuvântul «diversitate»”, a spus Macron. „Că aceeași țară, a cărei economie se bazează pe inovație și știință liberă, a putut face o astfel de greșeală. Și totuși, iată-ne aici”.

Macron a denunțat orice „diktat”, care impune ce pot sau nu oamenii de știință să studieze, citând în special sănătatea femeilor și schimbările climatice printre domeniile vizate de administrația Trump. „Și viețile sunt în pericol”, a concluzionat el. „Progresul umanității noastre este pus sub semnul întrebării. Este un imperativ moral și uman”.

Sursa: Rador Radio România