Pentru a marca această dată s-au efectuat sondaje referitoare la percepția britanicilor cu privire la Brexit, în care majoritatea se arată dezamăgiți de consecințele sale, dar, în același timp, se înregistrează o creștere a sprijinului pentru partidul politic care susține cel mai mult ieșirea Regatului Unit din UE. La aparenta contradicție dintre evaluarea consecințelor referendumului și sprijinirea partidului anti-UE se adaugă faptul că guvernul britanic a declarat că Londra nu este obligată să aleagă între Washington și Bruxelles.

Cu toate acestea, condițiile care au permis Brexit-ul dispar. De fapt, nu știm ce se va întâmpla cu dreptul internațional, cu comerțul mondial și cu mecanismele de apărare care permit pacea și dezvoltarea economică și socială peste tot, în special în Atlanticul de Nord, dar mesajele pe care vicepreședintele american le-a transmis la München indică necesitatea ca democrațiile europene și restul lumii să-și regândească și să-și aprofundeze mecanismele de cooperare.

În special, devine din ce în ce mai evidentă nevoia ca Europa să fie în stare să depășească diferențele care o despart, să consolideze mecanismele care îi permit să promoveze instrumentele și politicile care susțin valorile Cartei Națiunilor Unite, libertatea comercială prevăzută de Organizația Mondială a Comerțului, respectarea drepturilor omului care conturează Tribunalul Penal Internațional sau finanțarea dezvoltării Băncii Mondiale.

Înseamnă asta că am putea asista la revenirea Regatului Unit în UE? Probabil că nu vor fi condiții politice pentru asta, cel puțin în viitorul apropiat. Dar asta nu înseamnă că nu dispunem de instrumente care să ne permită să începem refacerea legăturilor dintre Londra și Bruxelles, cum este cazul EFTA - Asociația Europeană de Liber Schimb, care a servit drept mecanism de cooperare între UE și Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein și care permite accesul reglementat la piața internă europeană și la un număr semnificativ de politici comune ale UE, fără a însemna integrarea lor formală în instituțiile europene.

Orice om de bun-simț știa că decizia de a părăsi UE ar avea costuri economice și politice considerabile. Dar realitatea, întărită de pandemie, de război și, acum, de alegerea lui Trump, a fost mult mai dură decât ar fi putut anticipa cele mai pesimiste predicții. Pare tot mai clar faptul că interesele ansamblului continentului vor trebui să se reflecte într-o nouă relație politică, economică și de apărare între Londra și Bruxelles, chiar dacă nu vom fi nevoiți să inversăm oficial Brexit-ul. Pentru aceasta avem nevoie de bun-simț pe ambele maluri ale Canalului Mânecii.

Sursa: Rador Radio România