Pe vremea primului mandat al lui Donald Trump italianca Giorgia Meloni era o politiciană oarecare de extrema dreaptă, care îl admira cu devoțiune pe președintele american, dar care nu se prea bucura de atenție în țara ei, ca să nu mai vorbim de Europa.

Acum liderii europeni se bazează pe Meloni – o „femeie fantastică”, în opinia lui Trump – ca să îl convingă pe președintele american să nu-și ducă la îndeplinire amenințarea de a ataca UE prin taxe vamale, ca să o silească să dea mai mulți bani pentru apărare și pe energie americană.

Premierul italian a fost singurul lider UE prezent la învestirea lui Trump de luni, evidențiindu-și astfel afinitățile ideologice și personale față de el, și asta la câteva săptămâni după ce cinase cu republicanul la Mar-a-Lago ca să se asigure că el va sprijini un schimb de prizonieri cu Iranul.

„Europa se află într-o stare de mare slăbiciune, se teme că va pierde protecția Statelor Unite și că Trump ar putea face un lucru care ar afecta foarte tare Europa”, a declarat Giovanni Orsina, politolog la Universitatea Luiss din Roma.

Aceiași europeni care o acuzau pe Meloni că ar fi o extremistă se pare că acum își pun speranțe în ea pe post de „canal de comunicare cu Trump", afirmă Orsina.

În afara unui eventual război comercial, liderii europeni se mai tem și că Trump ar putea ajunge la un acord cu președintele rus Vladimir Putin în privința soartei Ucrainei, fără să țină cont de îngrijorările continentului în materie de securitate, abandonându-i totodată pe aliații care nu-și sporesc cheltuielile de apărare.

În această privință, vulnerabilitatea Italiei în fața furiei lui Trump este cu atât mai mare, având în vedere că în 2024 țara nu și-a atins nici actualul obiectiv, respectiv de a cheltui pe apărare 2% din PIB. Dar până acum președintele american i-a trecut Romei cu vederea acest lucru,, el declarându-le luni reporterilor că „Spania se situează foarte jos" și amenințând să le impună taxe vamale celor mai zgârciți cu cheltuielile militare.

Trump a spus că noul obiectiv al NATO în materie de cheltuieli ar trebui să atingă 5% din PIB – un obiectiv foarte greu de atins pentru niște țări precum Italia, Franța și Germania, țări ale căror economii înregistrează o creștere slabă și care se luptă să-și stăvilească cheltuielile publice și datoriile.

Susținătorii lui Meloni afirmă că „relațiile sale privilegiate” cu administrația SUA îi oferă o șansă mai mare comparativ cu cea a altor state din UE de a susține cauza împotriva taxelor vamale și a altor acțiuni punitive.

„În privința oricăror decizii importante care ar afecta Italia și Europa, Giorgia Meloni va avea șansa de a se face ascultată”, declară Lucio Maian, un senator din partea partidului ei, Frații Italiei. „Vocea Italiei se va face auzită or, asta înseamnă ceva”.

Dar, potrivit declarațiilor lui Beniamino Irdi, cercetător la Atlantic Council, s-ar putea ca lui Meloni să îi fie greu să acționeze în fața lui Trump în calitate de interlocutor european.

„Nu se știe în ce măsură este Trump interesat să cultive o relație reală cu Europa", afirmă Irdi. „El a fost mereu tentat să întrețină relații bilaterale cu niște state care dispun de autoritatea și de forța reală de a realiza niște lucruri”.

Se pare că contactele lui Meloni au dat rezultate chiar și înainte de învestirea lui Trump. La începutul acestei luni, după ce s-a întâlnit cu republicanul la Mar-a-Lago, ea a facilitat eliberarea din Iran a unui jurnalist italian. În schimbul acestuia, Italia l-a eliberat pe Mohammed Abedini – un iranian dat în urmărire de SUA pentru că ar fi făcut trafic cu aparatură legată de drone în folosul Teheranului.

„Acest schimb de ostatici i-a întărit poziția lui Meloni – acum superioară celei avute la preluarea mandatului, cu peste doi ani în urmă. Prin îndrăzneala de a se întâlni cu Trump, ea a dat dovadă de o reală forță de conducere și de eficiență or, opinia publică a observat acest lucru”, a declarat Lorenzo Fregliasco, fondatorul YouTrend, un birou italian de sondaje.

Frații Italiei cultivau de mai multă vreme relațiile cu republicanii americani și cu anturajul lui Trump, Meloni participând și la Micul Dejun Național de Rugăciune pe vremea primului mandat prezidențial al lui Trump.

În 2018 Steve Bannon, ideologul lui Trump al platformei „America First” (Întâietate Americii, nota red.), a fost principala atracție a serbării anuale a partidului de la Roma. În 2023 principalul invitat a fost miliardarul american și mogulul tehnologiei Elon Musk. De atunci el și Meloni au întreținut strânse relații la nivel personal și politic, guvernul ei lansând negocieri cu firma acestuia, SpaceX, în vederea întăririi comunicațiilor militare.

Stefano Stefanini, fostul ambasador al Italiei la NATO, a declarat că în lunile următoare s-ar putea ca Meloni să aibă un rol util de ameliorare în discuțiile ei cu Trump pe tema Ucrainei și în privința securității, inclusiv încercând să îl convingă să accepte a sporire mai graduală a cheltuielilor pentru apărare.

Nu se poate ca Italia să aloce 5% din PIB pentru apărare, a spus el. „S-ar putea ca Italia să atingă un procent de 2% sau chiar de 3%, dar ea ar putea reuși să îl convingă pe Trump de faptul că Italia – precum și alte state europene – se îndreaptă treptat spre acest obiectiv”.

Dar în privința unor probleme cum ar fi un armistițiu între Rusia și Ucraina, nu se știe în ce măsură va fi ea ascultată de Trump, a mai spus Stefanini. „Nu există nicio dovadă din care să reiasă că vreun conducător străin ar avea vreo influență reală în privința deciziilor lui Trump”.

„S-ar putea ca Meloni să aibă mai mult succes în privința protecției unor produse italiene în fața taxelor lui Trump”, a mai spus Stefanini. Dar asta ar putea duce la tensiuni între Roma și Comisia Europeană – cea care coordonează politica din comerț în numele întregului bloc.

„Prin bunele sale relații cu Washingtonul, Meloni le-ar putea arăta celorlalți lideri europeni că aceasta este cea mai bună modalitate prin care se poate trata cu Administrația Trump, iar nu prin intermediul Bruxelles-ului”, a mai spus Stefanini.

„Asta ar slăbi Uniunea Europeană or, Trump tocmai asta dorește: o UE slabă".

Sursa: Rador Radio România