Viktor Orbán a demonstrat deja în nenumărate rânduri că nu-i pasă de deciziile instanțelor europene. Condamnarea țării sale, în special pentru încălcarea dreptului la azil, a rămas întotdeauna literă moartă. 

Săptămâna aceasta, premierul ungar ridică ștacheta mai sus, ignorând de data aceasta justiția internațională. Miercuri, 2 aprilie, se întâlnește cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, care face obiectul unui mandat de arestare al Curții Penale Internaționale (CPI) pentru „crime de război” și „crime împotriva umanității” în Gaza.

De când mandatul a fost emis în noiembrie, aceasta este a doua oară când prim-ministrul israelian călătorește în străinătate. În februarie, Netanyahu l-a vizitat pe Donald Trump la Washington, dar într-un context ușor diferit. Statele Unite nu recunosc jurisdicția CPI, spre deosebire de Ungaria, care este semnatară a Tratatului de la Roma. La fel ca toate celelalte state implicate, aceasta este în mod normal obligată să pună în aplicare mandatele de arestare emise de Curte. Dar Viktor Orbán a spus în repetate rânduri încă din noiembrie că sentința pronunțată împotriva lui Netanyahu a fost o „greșeală” și că „nu o va pune în aplicare”.

„Construirea unei coaliții de țări”

În timpul vizitei sale de patru zile la Budapesta, prim-ministrul israelian va putea, așadar, să doarmă liniștit. Potrivit Times of Israel, el intenționează să discute cu omologul său potențialul sprijin maghiar pentru „planul Trump pentru Gaza”, care are ca scop transformarea teritoriului palestinian într-un fel de Riviera Franceză, golită de locuitori. „Netanyahu încearcă să construiască o coaliție cât mai largă de țări pentru a sprijini acest plan”, susține cotidianul israelian.

Ungaria are profilul necesar pentru a se alătura acestui gen de alianță. Budapesta a devenit unul dintre cei mai vocali susținători ai guvernului lui Netanyahu de pe continentul european, fără să îi pese de crimele de război comise în Gaza sau de excesele antidemocratice din ce în ce mai marcate din Israel. În același timp, Orbán, care se laudă că a inspirat campania lui Trump, caută constant sprijinul președintelui american.

Prin transmiterea acestei invitații liderului israelian, Ungaria își urmărește propriile obiective. Foarte izolată pe scena europeană de la începutul războiului din Ucraina, țara caută interlocutori și pare să mizeze din ce în ce mai mult pe apropierea de Israel. În februarie, președintele Isaac Herzog efectuase deja o vizită de stat la Budapesta. El fusese precedat cu o lună mai devreme de ministrul său de externe, Gideon Sa'ar, care se întâlnise cu omologul său maghiar Peter Szijjarto. El a profitat de ocazie pentru a critica „abordarea extrem de ostilă, părtinitoare și dezechilibrată” cu care Uniunea Europeană și ONU tratează Israelul.

Reluarea vechilor obsesii antimigrație și anti-Islam ale Ungariei

În ochii ministrului ungar, remarcat în special pentru vizitele sale necontenite în Rusia în ultimii trei ani, emiterea mandatului de arestare împotriva lui Netanyahu a făcut ca CPI „să-și piardă toată seriozitatea și credibilitatea”. „Aceasta face parte dintr-o tendință alarmantă, care apare sub forma antisemitismului modern pe continentul european, parțial cauzată de imigrația ilegală masivă”, a spus el în ianuarie, fără a pierde ocazia să abordeze vechile obsesii anti-migranti și anti-islam ale Ungariei.

Cu toate acestea, guvernul lui Orbán, care acum dă lecții în lupta împotriva antisemitismului, nu a fost niciodată un model în acest domeniu. Atacurile sale necruțătoare la adresa filantropului George Soros mizează adesea implicit pe stereotipul antisemit al finanțiștilor evrei care controlează lumea. În 2020, un apropiat al partidului Fidesz al lui Orbán a mers atât de departe încât l-a numit pe Soros „un Führer liberal”.

Dar, deși Orbán este primul lider european care a sfidat deschis CPI în acest caz, el nu este singurul care a luat o poziție în acest sens. În urma emiterii mandatului de arestare împotriva lui Netanyahu, alte țări, precum Cehia și România, au dat asigurări că premierul israelian le-ar putea vizita fără teamă.

Nici Franța nu s-a descurcat mai bine, adoptând o poziție foarte vagă și discutând de posibilitatea „imunităților” pentru „anumiți lideri”. La începutul acestui an, Italia a dat și o lovitură CPI, eliberând și returnând la Tripoli un comandant libian căutat de Curte sub acuzația de „crime de război” și de „crime împotriva umanității”.

Sursa: Rador Radio România