La două zile după ce procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI) a cerut emiterea unui mandat de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, Viktor Orbán a dat ordin celor trei miniștri ai săi să vadă ce s-ar întâmpla dacă Ungaria s-ar retrage din această instanță penală, informează 24.hu, potrivit nepszava.

Ziarul ungar amintește că CPI a emis anterior un mandat de arestare și împotriva unui alt prieten al premierului ungar, respectiv împotriva lui Vladimir Putin, și din această cauză Guvernul Orbán s-ar afla într-o situație dificilă dacă președintele rus ar dori să călătorească în Ungaria.

La ședința de guvern din 22 mai, șeful de Cabinet al premierului, Gulyás Gulyás, ministrul justiției Bence Tuzson și ministrul responsabil cu afaceri europene, János Bóka, au primit sarcina de a examina consecințele retragerii din organismul penal internațional, cu o atenție deosebită asupra consecințelor Uniunii Europene.

După cum se știe, cu două zile înainte, procurorul șef al CPI a cerut un mandat internațional de arestare, pe lângă Benjamin Netanyahu, și pentru ministrul israelian al Apărării, Joáv Gallant, și trei lideri ai organizației islamiste teroriste palestinene Hamas din cauza atacului din 7 octombrie 2023, precum și din cauza crimelor de război și a crimelor împotriva umanității comise de atunci. Înainte de aceasta, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin în martie 2023 pentru crime de război comise în Ucraina.

Ziarul ungar s-a adresat Guvernului de la Budapesta în ambele cazuri și a primit următorul răspuns de la Biroul de presă al premierului: „Curtea Penală Internațională, care se ocupă de crime împotriva umanității, nu a luat o decizie juridică, ci una de natură politică în mai multe cazuri în ultima perioadă, subminând astfel autoritatea organizației. Ungaria respinge utilizarea instanțelor internaționale ca instrument politic”. Răspunsul nu a detaliat, ce anume face politice măsurile indicate, dincolo de faptul că partenerii Guvernului Orbán se întâmplă să fie implicați în cazurile date. Instanța nu a luat o decizie despre emiterea unor mandate de arestare solicitate în cazul conflictului israeliano-palestinian.

Biroul de presă al premierului nu a răspuns dacă Guvernul va propune în Parlament ieșirea Ungariei din CPI. Cu toate acestea, există chiar și acum o lacună juridică: deși Ungaria - așa cum indică și răspunsul Biroului de presă - a acceptat statutul Curții Penale Internaționale, nu a anunțat convenția internațională relevantă invocând motive constituționale, astfel în principiu nu a devenit parte a sistemului juridic ungar.

Prin urmare, potrivit Biroului de presă, în Ungaria nu se poate pune în aplicare astăzi nicio măsură cu privire la deciziile Curții Penale Internaționale. Numai că problema este că dreptul internațional nu este deosebit de interesat dacă Ungaria a promulgat sau nu tratatul internațional, odată ce l-a semnat, așa că deciziile instanței internaționale ar trebui să fie puse în aplicare în continuare în conformitate cu aceasta - așadar chiar și Vladimir Putin ar trebui arestat dacă vine in Ungaria.

Potrivit surselor ziarului, promulgarea statutului a fost blocată la vremea respectivă - în 2001 - în Administrația Prezidențială, condusă de președintele Ungariei, Ferenc Mádl, deoarece era contrară Constituției țării, potrivit căreia doar Curtea Constituțională poate acționa în cauze penale în care este implicat președintele republicii. Este adevărat că, din fericire, niciun șef de stat ungar nu a săvârșit până acum nici un genocid, crime de război sau crime împotriva umanității în ultimii 23 de ani.

În ceea ce privește instrucțiunile lui Viktor Orbán, un document de lucru a ajuns la 24.hu, în care se menționează: ratificarea statutului nu este o cerință din partea UE, nici nu există o astfel de obligație legală, subliniind, totodată, că toate statele europene, cu excepția Monaco, Vatican, Turcia și Belarus, au ratificat și l-a implementat în legislația lor. Ba mai mult, „repercusiunile internaționale ale retragerii din statut ar fi probabil nefavorabile și ar fi considerate un regres în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor Uniunii Europene”.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA