Vizita la Beijing a lui Macron și a lui Von der Leyen-o oportunitate de a transmite un mesaj ferm

Vizita la Beijing a președintelui francez Emmanuel Macron și a președintei CE Ursula von der Leyen ar trebui să fie o oportunitate de a transmite un mesaj ferm autorităților chineze.
În timp ce președintele francez începe o vizită în China pe 5 aprilie, câțiva senatori francezi reamintesc faptul că, în fața posibilei intervenții chineze în Hong Kong și a apetitului Beijingului pentru Taiwan, nu este ora tăcerii și nici a slăbiciunii, comentează mai mulți parlamentari francezi într-un material publicat în Le Monde.
Intențiile repetate ale președintelui chinez Xi Jinping de a prelua controlul asupra Taiwanului și de a-l face parte integrantă a teritoriului Chinei sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. Intimidările de tot felul, în special multiplicarea încălcărilor spațiului terestru și maritim continuă să se înmulțească.
Beijingul a caracterizat deja drept "provocare" posibila întâlnire dintre Tsai Ing-wen, președintele ales democratic al Taiwanului, și Kevin McCarthy, președintele republican al Camerei Reprezentanților Statelor Unite. Chiar dacă China a crezut că trecerea timpului este întotdeauna cel mai bun aliat al său, acum pare evident că Beijingul lui Xi a decis, în toate domeniile, să accelereze istoria.
Situația pe care o trăiește Hong Kong-ul de trei ani încoace este o bună ilustrare a acestei dorințe de extindere a Imperiului de Mijloc, care sfidează tratatele ratificate anterior. Acordurile chino-britanice din 1984 privind predarea /insulei/ prevedeau stabilirea unui statut de protecție pentru regulile instituționale specifice care au guvernat Hong Kong cel puțin până în 2047. Dar după protestele pro-democrație din 2019, care denunțau interferențele repetate din partea Chinei, situația din Hong Kong s-a deteriorat considerabil.
Actualul guvern marionetă din Hong Kong, total supus Beijingului, a impus noi restricții asupra libertăților prin Legea securității naționale, care a intrat în vigoare în iunie 2020. Astăzi sunt înregistrate mii de arestări, multe procese în desfășurare, instituții închise; sute de mii de oameni au fost deja nevoiți să părăsească Hong Kong-ul pentru a scăpa de represiune.
În iulie 2022, Comitetul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite a concluzionat că această lege privind securitatea națională a încălcat drepturile civile și politice și a recomandat abrogarea ei imediată. În martie 2023, Comitetul ONU pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale a constatat, de asemenea, că Legea Securității Naționale încalcă drepturile jurnaliștilor și ale cadrelor universitare.
Solidaritate fără cusur
Prin urmare, trebuie continuată monitorizarea situației din Hong Kong și trebuie să atragem atenția asupra rezultatului procesului "47 Democrats" [procesul colectiv al activiștilor pro-democrație, judecați pentru încălcarea legii securității naționale, care a început la începutul lunii februarie, și care urmează să dureze nouăzeci de zile], situația dificilă a jurnaliștilor și numărul tot mai mare de prizonieri politici.
Ceea ce se întâmplă acum în Hong Kong s-ar putea întâmpla mâine în Taiwan dacă comunitatea internațională nu reacționează preventiv. Prin urmare, este crucial și imperativ să expunem și să condamnăm încălcările drepturilor omului în Hong Kong, nu numai pentru a sprijini victimele, ci și pentru a face cunoscut Beijingului că comportamentul său inacceptabil din Hong Kong nu va fi acceptat în Taiwan.
Xi Jinping ar putea ajunge la concluzia că, dacă europenii ignoră atacurile asupra Hong Kong-ului, el ar putea ataca Taiwanul fără teamă de sancțiuni.
Acum nu este momentul pentru slăbiciune sau tăcere.
Vizita comună a lui Emmanuel Macron și a Ursulei von der Leyen la Beijing ar trebui să fie o oportunitate de a transmite un mesaj de claritate și fermitate autorităților chineze. Și din moment ce schimburile economice și comerțul internațional sunt esențiale pentru supraviețuirea regimului chinez, exact în acest registru trebuie occidentalii să își înregistreze avertismentul la adresa Beijingului pentru a-și afirma solidaritatea constantă față de Taiwan, apreciază Olivier Cadic, senator; André Gattolin, senator; Constance Le Grip, deputat; André Vallini, fost ministru, senator.
Sursa: RADOR
Stoltenberg: "Rusia și China sunt tot mai apropiate între ele"
"Rusia și China sunt din ce în ce mai aproape una de cealaltă, lucrează împreună, iar asta îngreunează lucrurile. De aceea, avem nevoie de partenerii noștri din Indo-Pacific", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, scrie Il Fatto Quotidiano.
"Securitatea nu este o problemă regională, ci globală" și "războiul din Ucraina demonstrează acest lucru cu toate ramificațiile sale", a subliniat Stoltenberg.
"Ne vom întâlni, de asemenea, cu partenerii noștri din Asia Indo-Pacific: Noua Zeelandă, Australia, Japonia și Coreea de Sud. Securitatea nu este regională, securitatea este globală. Ce se întâmplă în Europa contează pentru această regiune și ceea ce se întâmplă în Asia Indo-Pacific contează pentru Europa", a declarat secretarul general al NATO.
"Războiul din Ucraina cu ramificațiile sale globale și, de asemenea, faptul că China și Rusia sunt din ce în ce mai apropiate, face cu atât mai evident că trebuie să fim alături de partenerii noștri din Pacific", a adăugat Stoltenberg.
Sursa: RADOR
Comentarii