Personalitatea sa, caracterizată printr-o prezență publică foarte limitată, și stilul ei personal se ciocnesc cu o perioadă care cere decizii rapide și un consens larg. De fapt, a trecut de la primi cinci ani de mare succes la începutul celui de-al doilea mandat, lăsând mai multe întrebări decât răspunsuri, scrie „20 Minutos” (Spania).

„Comisia Europeană realizează o comunicare instituțională destul de coerentă și unificată”, afirmă Luisa García, CEO global al LLYC, în timpul prezentării unui raport, săptămâna aceasta la Bruxelles, care analizează modul în care Comisia își comunică agenda și cum o percep cetățenii. Analiza firmei de consultanță indică faptul că  tema principală în discursurile Comisiei este competitivitatea, aceasta apărând în 47% din cele 851 de discursuri susținute de comisari în acest prim an și în peste 1.500 de postări ale acestora pe rețelele de socializare. Firma, însă, clarifică faptul că mesajul este adresat unei populații fragmentate și că, prin urmare, există o lacună semnificativă în opinia publică cu privire la foile de parcurs stabilite de Comisie.

În schimb, securitatea și apărarea pierd teren și sunt al treilea subiect cel mai frecvent abordat (16%, în 131 de discursuri), depășite de problema calității vieții europenilor (20%, în 166 de discursuri). La coada listei subiectelor analizate în mesajele instituționale se află democrația și valorile (7%) și bugetul și reformele (2%). Dintre toate discursurile analizate, această ultimă problemă este prezentă doar în 13. „Strategia de comunicare este stabilă, dar totul devine fragmentat când vine vorba de a ajunge la public”, au adăugat Pablo García Berdoy, șeful departamentului de Afaceri Publice de la LLYC, și Ángel Alberdi, directorul biroului LLYC din Bruxelles.

Raportul analizează și alte două niveluri: discursul public (pe rețeaua de socializare X) și acoperirea media. În dezbaterile online, utilizatorii acordă în general prioritate democrației și valorilor ca temă principală, dar apare o diviziune geografică clară: securitatea și apărarea sunt priorități de top în statele baltice, de exemplu, în timp ce în Spania, 44% discută despre democrație, 26% despre justiție socială și doar 17% acordă prioritate securității. Aceste priorități nu se aliniază cu cele din declarațiile oficiale ale Bruxelles-ului. „Încă o dată, problemele financiare și economice rămân în urmă în discursul public, deoarece sunt cele mai plictisitoare și complexe pentru oameni”, recunoaște García.

Ceva asemănător se întâmplă și când vorbim despre acoperirea mediatică, deoarece aceasta tinde să pună accentul pe securitate și apărare, influențate de contextul geopolitic și de țările est-europene, unde această categorie domină agenda, ajungând până la 68% în Lituania, 67% în Bulgaria și 64% în Letonia. Din nou, o diviziune geografică clară. Și, încă o dată, particularitatea spaniolă: acolo, acoperirea mediatică își împarte atenția între securitate (25%), democrație și valori (22%) și competitivitate (20%) . Într-o oarecare măsură, însă, există o legătură între mass-media și conversațiile online, democrația și valorile fiind printre subiectele principale în ambele cazuri.

Datele analizei ajung la concluzia că există încă o prăpastie semnificativă între instituțiile europene și cetățeni. Potrivit LLYC, accentul se mută „de la rațiune la emoție”. Experții identifică trei elemente cheie: un mesaj instituțional coerent, o acoperire media strâns legată de evenimentele actuale și o cetățenie dezinteresată. „Oamenii vorbesc despre democrație și valori, nu atât despre competitivitate și apărare”, adaugă García și Alberdi, avertizând că există riscul ca oamenii „să se distanțeze de UE”. În studiul LLYC, însă, aceștia clarifică faptul că analiza nu a fost întotdeauna pozitivă. „Discursul public poate fi și negativ, critic, iar noi am analizat și asta”. Dar, în același timp, ei transmit un mesaj prin care îndeamnă Comisia Europeană și membrii acesteia să abordeze deficiențele rămase: „Lacunele pe care nu le umpleți voi, le vor umple alții”.”

Cu toate acestea, Von der Leyen este în centrul atenției. Secretul ei, dacă întrebați prin Bruxelles, este principala ei problemă. Surse consultate de „20minutos” presupun că acesta a fost un tipar încă de la primul său mandat: Von der Leyen se limitează la discursurile oficiale, acordă rareori interviuri, are un cerc restrâns de persoane, iar relația sa cu ceilalți comisari nu este strânsă. Totuși, contactul ei cu alte instituții s-a îmbunătățit, mai ales pentru că relația sa cu Antonio Costa în calitate de președinte al Consiliului European este mult mai bună decât a fost cea cu Charles Michel în trecut.

Acest prim an al celui de-al doilea mandat al lui Von der Leyen a fost marcat de apărare și competitivitate ca teme principale. Apărarea este, fără îndoială, un punct central de interes, cu numeroase planuri prezentate de Bruxelles nu doar privind reînarmarea, ci și mobilitatea militară pentru a îmbunătăți coordonarea dintre forțele armate. Ucraina a jucat un rol semnificativ aici, iar în contextul în care UE s-a opus ferm propunerii lui Trump și a susținut că Kievul nu poate ceda teritoriu, liderul german se regăsește printre preocupările statelor membre, de exemplu, în ceea ce privește utilizarea activelor rusești înghețate pentru reconstrucția țării ocupate. Acesta este noul test decisiv pentru Von der Leyen înainte de sfârșitul anului 2025: convingerea partenerilor, în special a Belgiei (care deține 62% din aceste active), că nu există niciun risc în a pune presiune pe Putin în această privință.

În același timp, Von der Leyen a devenit obsedată de simplificarea birocratică, una dintre principalele revendicări ale partidelor conservatoare. Acesta este motivul pentru care, în această legislatură, Bruxelles-ul a început să utilizeze pachete legislative omnibus  pentru a reforma și simplifica domenii ample de reglementare, fără a fi nevoie să proceseze zeci de propuneri separate. Însă criticii avertizează că acest lucru ar putea duce la o dereglementare periculoasă.  Acordul comercial deficitar cu Statele Unite o afectează, de asemenea, foarte mult. În august, ea a ajuns la un acord de ultim moment cu Trump pentru a evita un război tarifar, dar scena din Scoția  a fost aproape una de capitulare, un acord care acum pare lipsit de valoare, deoarece SUA insistă să modifice cumva acordul și solicită UE să relaxeze una dintre politicile sale emblematice: dreptul concurenței.

Gaza s-a dovedit a fi un spin în coasta lui Von der Leyen, deși a salvat oarecum situația în ultimele minute... fără a fi nevoie să facă nimic. A rămas echidistantă pe tot parcursul acțiunilor Israelului și a avut nevoie de multe luni pentru a reacționa, iar măsurile sale au fost în cele din urmă inutile, deoarece acordul de pace mediat de Trump a fost încheiat. În plus, se confruntă cu un Parlament European divizat și, prin urmare, mai exigent, unde a trebuit deja să supraviețuiască la două moțiuni de neîncredere. În astfel de vremuri tulburi, mesajul care vine de la Bruxelles, având în vedere ceea ce am văzut, are sens, dar trebuie să fie mai eficient în a ajunge la public: raportul LLYC avertizează că există coerență, dar că această coerență este inutilă dacă alții nu o înțeleg. „Trebuie să existe o conexiune mai bună cu ceea ce este Uniunea”, conchid autorii raportului.

Sursa: Rador Radio România