Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, s-a deplasat sâmbătă la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu câteva zile înainte ca Executivul comunitar să publice evaluarea cererii Ucrainei de a deveni candidat la aderarea la Uniunea Europeană, scrie Cadena Ser.

Reprezentanta comunității a considerat că Ucraina este pe "calea bună" pentru aderarea la UE ca "democrație solidă și funcțională", așa cum s-a arătat într-unul dintre cele mai grave scenarii posibile, conflictul armat cu Rusia, dar a cerut autorităților ca, la sfârșitul războiului, să ofere "rezultate" în reformele lor privind statul de drept și, în special, în lupta împotriva corupției.

Este a doua vizită surpriză pe care Von der Leyen a făcut-o în capitala Ucrainei de la începutul invaziei ruse - prima a fost în aprilie - pentru a discuta despre pașii de urmat când se va încheia conflictul armat, despre modul în care țara poate să fructifice candidatura pentru UE și stabilirea unei foi de parcurs care să treacă printr-o reconstrucție bazată parțial pe investiții internaționale care necesită o țară capabilă să răspundă încrederii acordate.

Luni, Colegiul Comisarilor va avea o primă dezbatere de orientare asupra candidaturii, iar vineri se va reuni din nou pentru a adopta textul final cu avizul de la Bruxelles, procedură preliminară necesară pentru ca șefii de stat și de guvern să o discute în summitul lor din 23-24 iunie, dacă vor acorda statutul de candidat acestei țări.

În acest sens, președinta Comisiei Europene a apreciat în termeni foarte buni eforturile depuse de guvernul Ucrainei până la începutul războiului.

Însoțită de președintele țării, Volodimir Zelenski, Von der Leyen a subliniat într-o conferință de presă că "era clar că Ucraina era deja pe drumul cel bun înainte de invazie ca o democrație solidă, robustă și funcțională".

"Aceasta este o administrație care funcționează", a declarat ea "și a rămas pe deplin capabilă să funcționeze în aceste circumstanțe dificile". Von der Leyen a reamintit scopul vizitei sale și a explicat că "obiectivul principal este de a pune capăt războiului, dar trebuie să privim mai departe", înainte de a trece la explicarea liniilor inițiale ale unui proces de reconstrucție prin crearea unei "platforme clădite printr-o enormă voință internațională, atât din partea aliaților, cât și a instituțiilor financiare și a întreprinderilor private".

Pentru a facilita investițiile internaționale, von der Leyen i-a cerut lui Zelenski să-și consolideze programul blocat de reforme a statului de drept pentru "combaterea corupției". Conștientă de situația actuală din țară, președinta Comisiei Europene i-a cerut președintelui ucrainean să efectueze un exercițiu de consolidare la încheierea războiului: "Avem nevoie de rezultate", a afirmat ea.

Odată atinse obiectivele, Von der Leyen a asigurat că următorul pas va fi crearea acestei platforme menționate mai sus, "cu o direcție comună" între participanții săi, ghidată de "transparență și responsabilitate pentru ca Ucraina să renască din cenușă". Mai mult, Von der Leyen a promis că "acest proces va fi în întregime deținut de Ucraina" și își va îndeplini obiectivul datorită experienței Uniunii Europene, atât timp cât, a reiterat ea, "se va întâmpla într-un mediu favorabil".

"Comisia a lucrat zi și noapte și vom continua neobosit, iar întâlnirea cu președintele Zelenski va ajuta la finalizarea acestor discuții. Calea este cunoscută, este un drum bazat pe merite, și în timpul căruia Ucraina a dat dovadă de o determinare uriașă", a subliniat ea.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Comisiei Europene să susțină cererea Ucrainei de aderare la UE și a avertizat că "viitorul" proiectului european va fi ca un termometru. "Un răspuns pozitiv din partea Uniunii Europene la solicitarea Ucrainei va fi un răspuns pozitiv la întrebarea dacă proiectul european are vreun viitor", a declarat Zelenski de la Kiev, profitând de a doua vizită a președintei Comisiei în capitala Ucrainei.

În plus, Zelenski a subliniat că poporul ucrainean "a adus deja o contribuție enormă la apărarea libertăților comune" și a apărat necesitatea de a impune mai multe sancțiuni Rusiei dincolo de cel de-al șaselea pachet de sancțiuni aprobat recent de UE.

Comisia Europeană intenționează să prezinte luna aceasta raportul său de evaluare cu privire la cererea Ucrainei de a deveni țară candidată la Uniunea Europeană, proces care poate dura ani de zile și în acest caz s-a redus la doar câteva luni de când Kievul a depus cererea, la câteva zile după începerea invaziei de către Rusia.

În urma acestui raport, Consiliul European (șefii de stat și de guvern UE) este cel care trebuie să fie de acord în unanimitate să acorde acestei țări statutul de candidat, o perspectivă față de care unele state membre sunt încă reticente.

Papa Francisc a primit-o vineri în audiență pe președinta Comisiei Europene, iar întâlnirea a reafirmat angajamentul comun de a lucra pentru a pune capăt războiului din Ucraina, provocat după invazia Rusiei, pe lângă faptul atenția acordată aspectelor umanitare și consecințelor alimentare.

Ulterior, Von de Leyen s-a întâlnit cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, și cu secretarul pentru relațiile cu statele, Paul Richard Gallagher, cărora le-a comunicat și "concluziile Conferinței privind viitorul Europei și consecințele acesteia pentru viitoarea configurație a Uniunii".

"Sunt foarte fericită să mă reîntâlnesc cu Sanctitatea Sa Papa Francisc la Roma. Suntem alături de toți cei care suferă din cauza distrugerii din Ucraina. Acest război trebuie să se termine, readucând pacea în Europa", a scris Von der Leyen pe Twitter.

Diferite sensibilități 

Există, într-adevăr, divizări în cadrul blocului în ceea ce privește acordarea statutului de candidat. Unele state membre vor să fie făcută o promisiune fermă pentru a da un semnal puternic Rusiei după invadarea Ucrainei, în vreme ce altele, printre care Țările de Jos și Danemarca, se arată mai prudente. Cele două mari puteri ale Uniunii, Franța și Germania, au exprimat și ele rezerve.

"De ce, dacă sondajele arată că 71% dintre europeni consideră Ucraina ca făcând parte din familia europeană, mai există sceptici politici care ezită să ne permită să ne alăturăm Uniunii Europene?", a spus Volodimir Zelenski, cu ocazia unei conferințe la Copenhaga.

"Știm că există diferențe sensibile pe această temă în cadrul Uniunii Europene", a declarat o sursă din președinția franceză jurnaliștilor. "Vom fi atenți la unitatea Consiliului European. Credem de asemenea că Uniunea Europeană trebuie să iasă întărită din această criză din Ucraina și nu slăbită".

Trei diplomați europeni au estimat că scenariul cel mai probabil este: Comisia Europeană să dea verde, punând probabil condiții. Șefii de stat vor găsi atunci, după toate aparențele, o "formulă" care să nu dea imediat Ucrainei statutul de candidat, au explicat ei.

Filosofia s-a schimbat 

"Filosofia s-a schimbat. Nimeni nu spune clar nu, dar statele cele mai rezervate vor să amâne cât mai mult posibil termenul", a arătat un diplomat european. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat cu ocazia unei conferințe în Danemarca, vineri, că marile declarații conform cărora Ucraina face parte din familia europeană ar trebui urmate de acțiuni.

"Poziția noastră este clară: Ucraina are nevoie de un angajament juridic, nu de o promisiune politică. Ezitările costă prea scump țara noastră", a scris joi viceprim-ministrul ucrainean Olga Stefanicina pe Twitter la finalul unei întâlniri cu Comisiea Europeană.  

Un angajament juridic, nu o promisiune politică

Președintele francez, Emmanuel Macron, a sugerat luna trecută să se creeze o "comunitate politică europeană" care ar crea o nouă structură, permițând o cooperare mai strânsă cu țările care doresc să adere la UE. Această inițiativă a iritat Kievul și mai multe state membre ale UE, care văd în ea o încercare de a respinge aderarea Ucrainei.

"Răspunsul la nevoile Ucrainei nu constă în statut, ci în politici și în demonstrarea solidarității noastre", a declarat oficialul francez.

Chiar dacă candidatura Ucrainei va fi aprobată, procedura pentru a deveni membru deplin al UE durează mai mulți ani și poate face obiectul unui veto din partea oricărui stat membru.

La ora actuală, cinci țări (Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia) sunt oficial candidate să adere la Uniune. Bosnia-Herțegovina și Kosovo sunt candidate potențiale. Lor li s-au alăturat Ucraina, Georgia și Moldova, care au depus cereri de aderare după ofensiva militară rusă în Ucraina.

Sursa: RADOR