Ce s-a votat în Bundestag?

Cheltuielile pentru apărare care depășesc un procent din producția economică nu mai sunt supuse frânei datoriilor. Prin urmare, acestea pot fi finanțate cu împrumuturi suplimentare în viitor. Conceptul de apărare este acum mai larg decât înainte și include și cheltuieli pentru protecția civilă și a populației, servicii de informații, securitate informatică și ajutor pentru ”state atacate cu încălcarea dreptului internațional”, relatează Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În plus, Bundestag a aprobat un prag de îndatorare de 500 de miliarde de euro, din care urmează să fie finanțate investiții suplimentare în infrastructură și în atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2045 pe o perioadă de doisprezece ani. Dintre acestea, 100 de miliarde de euro vor merge în Fondul pentru Climă și Transformare (KTF), iar 100 de miliarde de euro vor merge în bugetele celor 16 landuri germane.

S-a mai întâmplat asta vreodată?

Liderul SPD, Lars Klingbeil, a vorbit marți în Bundestag despre ”poate cel mai mare pachet din istoria” Germaniei. Suma datoriei suplimentare care ar putea fi contractată ar putea depăși un trilion de euro, în funcție de cât de mult vor crește cheltuielile pentru apărare.

Prin comparație, când prețurile la energie au crescut vertiginos în 2022 din cauza războiului din Ucraina, guvernul de la Berlin a oferit 200 de miliarde de euro pentru plafonarea prețurilor la energie și alte măsuri. În timpul pandemiei de coronavirus, Fondul de Stabilizare Economică a fost alimentat cu 600 de miliarde de euro, dar a fost nevoie doar de o fracțiune din acesta.

Sucirea liderului CDU, Friedrich Merz - de la apărătorul ”frânei datoriilor” la a susține o relaxare de anvergură, amintește de perioada de după reunificare. Înainte de alegerile din 1990, Helmut Kohl (CDU) a exclus majorările de taxe pentru a finanța reunificarea după alegeri, dar după alegeri suprataxa de solidaritate a intrat în vigoare.

Proiectul de buget a alocat 53 de miliarde de euro pentru bugetul destinat apărării pentru 2025. Dacă se adaugă elementele rămase din protecția civilă la ajutorul acordat Ucrainei, este probabil ca totalul să fie de 63 de miliarde de euro. Potrivit noului regulament, în jur de 19 miliarde de euro pot fi finanțate cu datorii și pot fi alocate altor scopuri bugetare.

În fondul special pentru infrastructură și protecția climei, investițiile care depășesc zece la sută din volumul cheltuielilor bugetare sunt considerate ”suplimentare” și pot depăși pragul datoriilor, care este în prezent de 49 de miliarde de euro.

Stimularea economiei

Miliardele suplimentare alocate pentru cheltuieli vor stimula vizibil economia.

Institutul Kiel pentru Economia Mondială (IfW) se așteaptă la o creștere suplimentară de 0,7% din produsul intern brut în 2026 și, prin urmare, crește prognoza privind creșterea economică pentru anul viitor la 1,5%.

Pe termen scurt, economiștii din Kiel se așteaptă ca nivelul datoriei măsurat în raport cu produsul intern brut să crească de la 63,3% (2024) la 65,4% (2026). Cu toate acestea, nu este clar cât de mari vor fi cheltuielile militare suplimentare pe termen mediu.

Lars Feld, fostul președinte al Consiliului Experților Economici, calculează cu generozitate 1,8 trilioane de euro pentru următorii zece ani. Cu o creștere nominală de 2,5 la sută, aceasta ar duce la o rată a datoriei de 90 la sută. Aceasta ar corespunde valorii medii de astăzi din zona euro.