Din 2007, Austria este singura țară din Uniunea Europeană în care votul este deschis alegătorilor de la vârsta de 16 ani la toate nivelurile: național, regional, local și european. Studiile efectuate pe baza modelului său arată că tinerii de 16 și 17 ani votează mai mult decât cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 21 de ani, o fac într-un mod rațional și cu rate de participare comparabile cu cele ale adulților mai în vârstă. În plus, guvernul austriac a implementat o reformă educațională, introducând formare politică pentru copii de la vârsta de 14 ani.

Malta a urmat exemplul Austriei în 2018, extinzând dreptul de vot la 16 ani în alegerile naționale și europene. Germania permite votul la 16 ani în alegerile locale și pentru Parlamentul European, dar menține vârsta de 18 ani pentru alegerile federale. Belgia a aprobat votul la 16 ani exclusiv pentru alegerile europene, începând cu 2024. Grecia a redus, de asemenea, vârsta de vot la 17 ani. Regatul Unit este ultima țară care s-a alăturat, deși votul la 16 ani era deja o realitate în Scoția și Țara Galilor.

Restul țărilor europene mențin vârsta legală de vot la 18 ani, fără excepție. În Spania, SUMAR a propus reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru a recunoaște "drepturile politice" ale tinerilor.

În Italia, liderii unor partide precum Partidul Democrat și Mișcarea Cinci Stele și-au exprimat sprijinul încă din 2019, dar acest lucru nu s-a tradus într-un proiect de lege. În Estonia, un grup de parlamentari a propus recent permiterea votului doar la 16 ani în alegerile europene. În Polonia, partidul centrist Polska 2050 a sugerat, de asemenea, reducerea vârstei de vot, dar acest lucru ar necesita o reformă constituțională, care în prezent nu se bucură de un sprijin suficient.

Majoritatea experților sunt de acord că, fără o educație civică solidă, reducerea vârstei de vot nu garantează o implicare mai mare.

Sursa: Rador Radio România