„Vremea iluziilor a trecut”, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Avem nevoie de o creștere foarte rapidă a capacităților europene de apărare. Și avem nevoie de asta acum!”

Însă rămân multe întrebări cu privire la importanța reală a acestui plan și la capacitatea europenilor de a găsi rapid atât de mulți bani.

De ce acum?

Țările europene și-au mărit semnificativ cheltuielile militare de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, dar întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a schimbat situația și a sporit sentimentul de urgență.

Noul locatar de la Casa Albă amenință în mod regulat țările europene NATO că a nu le va mai apăra decât dacă își dublează cheltuielile militare. De asemenea, i-a luat complet prin surprindere, suspendându-și ajutorul militar prntru Ucraina.

Dacă această dezangajare s-ar confirma, investițiile europene ar trebui să fie masive.

Institutul Bruegel, un think tank cu sediul la Bruxelles, estimează că, dacă Europa dorește serios să descurajeze Rusia să o atace, va trebui să cheltuiască încă 250 de miliarde de euro în fiecare an și să mobilizeze încă circa 300.000 de militari.

Despre ce e vorba?

Planul dezvăluit săptămâna trecută la Bruxelles se bazează pe două elemente centrale.

Primul constă în a acorda mai multă flexibilitate bugetară statelor membre, astfel încât acestea să poată cheltui mai mult pentru apărare.

Ursula von der Leyen estimează că aproximativ 650 de miliarde de euro ar putea fi mobilizate în următorii patru ani.

Dar atingerea acestui obiectiv depinde mai ales de buna voință a statelor membre și de capacitatea acestora de a cheltui mai mult: deși această inițiativă oferă flexibilitate, ea nu înseamnă, în sine, bani suplimentari pe masă.

Al doilea element al strategiei europene constă în punerea la dispoziția statelor membre a unor împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a finanța în comun investiții în industria europeană de apărare, în sectoare considerate strategice, precum dronele, artileria și apărarea antiaeriană.

Alte elemente ale planului includ, de exemplu, folosirea fondurilor de coeziune neutilizate între diferitele teritorii ale UE.

Va putea funcționa acest plan?

„Principala variabilă aici este decizia pe care o vor lua statele”, întrucât cea mai mare parte a efortului financiar recomandat de Bruxelles revine guvernelor naționale, a explicat pentru AFP Ian Lesser de la German Marshall Fund.

Vestea bună, subliniază el, este că situația „a evoluat în ultimele săptămâni și statele sunt acum mai implicate”.

Marți, la Strasbourg, Ursula von der Leyen a salutat acest nou angajament al celor 27, care era „absolut de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă”.

Viitoarea coaliție din Germania vrea să-și arate seriozitatea și să cheltuiască cel puțin 500 de miliarde de euro pentru apărarea țării. Dar acest proiect necesită un acord din partea Verzilor germani, care este încă incert. Insistența anumitor țări, printre care și Franța, de a limita ajutorul pentru industriile europene poate pune o altă problemă, potrivit acestui expert.

„Cea mai rapidă modalitate de a ne consolida capacitățile este tot aceea de a cumpăra echipamente americane gata fabricate", apreciază dl Lesser.

Armele americane pun, de asemenea, problema utilizării lor. De ce să cumpărăm F-35 americane dacă nu le vom putea folosi în viitor din cauza lipsei de autorizare din partea Statelor Unite, a explicat marți la Strasbourg europarlamentarul social-democrat francez Raphaël Glucksmann .

Va fi asta suficient?

La trei ani de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, UE asigură că acum a luat în serios problema apărării.

„Acesta este un pas în direcția corectă, dar nu este suficient”, a spus Guntram Wolff de la Institutul Bruegel, rezumând un sentiment larg împărtășit.

Ursula von der Leyen urmează să prezinte propuneri concrete săptămâna viitoare, ca parte a planului său de „reînarmare a Europei”. „Deocamdată avem contururile unei idei”, explică un diplomat european. „Așteptăm detaliile”.

Una dintre ideile susținute de mai multe state membre - dar respinsă de Țările de Jos, printre altele - este aceea a unui împrumut european mare, pe modelul a ceea ce s-a făcut în timpul pandemiei de Covid.

„Un împrumut comun mare pentru a reduce decalajul cu Statele Unite ar schimba fundamental situația”, estimează Guntram Wolff.

Sursa: Rador Radio România