UPDATE

Premierul albanez Edi Rama a confirmat miercuri că va participa la summitul de joi, după ce anunțase ieri că l-ar putea boicota din cauza veto-ului bulgar în cazul Macedoniei de Nord. 

++++

Summitul va avea loc la Bruxelles în perioada 23-24 iunie, iar pentru joi este programată o discuție între liderii blocului comunitar și omologii lor din Balcanii de Vest. Pe ordinea de zi este însă și o decizie privind acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia, dar și o potențială evaluare a ce urmează în procesul de aderare a Albaniei și Macedoniei de Nord.

Președintele sârb Aleksander Vučić a scris pe Twitter că a discutat cu premierul albanez Edi Rama și cu premierul macedonean Dimitar Kovačevski despre summit. „În urma consultărilor cu guvernele și consilierii noștri, am decis să anunțăm decizia noastră mâine la prânz dacă vom participa sau nu la această întâlnire”, a comunicat Vučić.

Drumul spre UE al Macedoniei și Albaniei este blocat de mai mulți ani, anterior din cauza corupției, a criminalității ridicate și a problemelor legate de azil, și acum din cauza unui veto al Sofiei asupra candidaturii Macedoniei de Nord din cauza unor dispute culturale și istorice, amintește EURACTIV.com.

Având în vedere problemele actuale din peisajul politic din Bulgaria, inclusiv o moțiune de cenzură împotriva guvernului, este puțin probabil ca Sofia să își anuleze dreptul de veto înainte de summit, în ciuda presiunilor occidentale.

Cele trei țări sunt implicate în inițiativa „Balcanii deschiși”, cunoscută și sub numele de Mini-Schengen. Scopul inițiativei este de a facilita libera circulație a persoanelor, a comerțului și a mărfurilor în țările membre printr-o serie de acorduri și memorandumuri.

În prezent, doar Serbia, Albania și Macedonia de Nord sunt membre ale inițiativei. Kosovo și Bosnia-Herțegovina au refuzat să se alăture din cauza temerilor că le va afecta calea către UE, prima fiind îngrijorată și de refuzul Serbiei de a-i recunoaște suveranitatea.

Muntenegru este observator, dar prim-ministrul Dritan Abazović a dat semnale recent că țara s-ar putea alătura inițiativei.

Politicienii și societatea civilă din regiune și-au exprimat îngrijorarea cu privire la implicarea Serbiei și la eforturile depuse de Belgrad pentru a se impune ca liderii de facto ai inițiativei. Acest lucru a fost exacerbat și mai mult de când Rusia a invadat Ucraina, deoarece Serbia rămâne singura țară din Europa, în afară de Belarus, care nu a adoptat sancțiunile UE. Mai mult, Vučić a ezitat să condamne categoric războiul, iar la Belgrad au avut loc mai multe mitinguri pro-Rusia.

Problema Serbiei și a potențialei influențe ruse în regiune a ajuns la un punct culminant chiar cu câteva zile înainte de ultima reuniune a inițiativei „Balcanii deschiși”. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost nevoit să-și anuleze vizita la Belgrad, după ce țările din regiune au refuzat să permită avionului său să le tranziteze spațiul aerian.

Lavrov a criticat acțiunea și a făcut mai multe comentarii care au fost percepute ca fiind în favoarea inițiativei pentru Balcanii deschiși, referindu-se în același timp la UE ca fiind „închisă”.

Acest lucru a fost văzut în Albania, Kosovo și Macedonia de Nord drept o declarație ce arată sprijinul și susținerea Rusiei pentru inițiativă, dar au fost exprimate și îngrijorări cu privire la faptul că „Balcanii deschiși” ar putea fi folosiți pentru a se sustrage sancțiunilor împotriva Rusiei.

Comisarul UE pentru extindere, Oliver Varhelyi, a participat, de asemenea, la summit.

Întrebat de EURACTIV despre posibila legătură a inițiativei cu Rusia, un purtător de cuvânt al lui Varhelyi a declarat: „Subliniem cu tărie împreună cu partenerii noștri importanța punerii în aplicare a sancțiunilor și a opririi oricăror încercări de eludare a sancțiunilor sau de ajutorare a Rusiei prin alte mijloace”.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că se așteaptă ca Serbia să se alinieze la sancțiunile UE și că inițiativa pentru Balcanii deschiși ar trebui să includă toate cele șase țări.

„O integrarea economică de succes în regiune va contribui la deschiderea drumului către o integrare economică mai profundă cu piața unică a UE și va contribui la atingerea obiectivului final, aderarea la UE”, a continuat purtătorul de cuvânt.

Cu toate acestea, semnalele de nemulțumire față de procesul de aderare la UE au fost deja evidente săptămâna trecută, când Rama a spus că nu speră ca summitul UE-Balcanii de Vest să ducă la un început iminent al negocierilor de aderare.

„Nu am așteptări. Cred că nu se va întâmpla nimic. Albania și Macedonia de Nord nu vor deschide oficial discuțiile de aderare”, a declarat presei premierul albanez.