Nu este încă un plan de pace detaliat, explică „Il Corriere della Sera” (Italia), ci mai degrabă un proiect de discuție pentru a echilibra cadrul pregătit de trimișii Steve Witkoff și Jared Kushner cu rușii.

Zelenski reiterează că nu dorește și nici nu are legitimitatea legală de a ceda partea din Donbas aflată încă sub controlul armatei sale și revendicată de Vladimir Putin. În ciuda presiunilor americane și a unor „invitații de reflecție” din partea liderilor europeni, președintele ucrainean își menține poziția: Putin nu va fi recompensat pentru agresiunea sa.

Zelenski relansează, însă, așa-numita „soluție coreeană”, pe care a invocat-o în mod repetat timp de cel puțin un an. Care, mai concret, prevede înghețarea liniei frontului care traversează Donbas-ul, soluție care permite rușilor să își păstreze controlul asupra teritoriilor cucerite prin forță. Niciun centimetru mai mult. Kievul nu recunoaște oficial suveranitatea Kremlinului asupra districtelor ocupate. Dar, între timp, încetează focurile de armă, exact așa cum s-a întâmplat în 1953, la sfârșitul conflictului dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud.

Această formulă are sens dacă ucrainenii primesc garanții robuste de securitate militară, o chestiune care a rămas deschisă și va fi discutată la reuniunea online a „coaliției voluntarilor”, convocată de prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron și la care se așteaptă să participe și Giorgia Meloni.

Problema este cum poate fi implementat un mecanism similar cu Articolul 5 al NATO (aliații vin în ajutorul unui partener atacat). Ar fi necesar un angajament strict din partea americanilor și europenilor.

În paralel, Zelenski propune și accelerarea aderării la Uniunea Europeană, proces care va trebui să aibă loc cel târziu până în 2027.

Ideea nu a fost agreată de țările europene. Se pare că Zelenski nu a discutat-o luni, la Londra ​​cu Macron și cancelarul german Friedrich Merz, și nici cu Meloni, marți, la Roma.

La Bruxelles domină scepticismul. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, stabilise termenul limită de admitere a Ucrainei pentru 2030. Deja pentru mai multe țări, inclusiv Spania, Italia, Grecia și Portugalia, acest lucru părea a fi mult prea devreme. Ce să mai zicem de 2027. Cu toate acestea, vicepreședintele Ucrainei pentru integrare europeană, Taras Kacika, este încrezător că Bruxelles-ul va oferi Ucrainei „o cale specială”. Deocamdată, el poate conta pe sprijinul Poloniei, în timp ce Ungaria își menține dreptul de veto. În orice caz, oricât de „special” ar fi, procesul de aderare va fi complicat și pentru Ucraina. Guvernul de la Kiev este dispus să renunțe la unele avantaje economice, cum ar fi o parte din subvențiile agricole, pentru a se proteja prin aderarea la clubul celor 27 de membri. De asemenea, trebuie amintit că tratatele UE includ un articol privind apărarea reciprocă între parteneri, similar cu articolul 5 al NATO.

Nu în ultimul rând, resursele financiare. Aici, Zelenski demonstrează o flexibilitate maximă. El solicită utilizarea, într-un fel sau altul, a rezervelor monetare ale Rusiei, în valoare de 185 de miliarde de euro, deținute de Euroclear în Belgia. În același timp cere și investiții private, iar miercuri a vorbit deja despre acest lucru cu Larry Fink, CEO al BlackRock, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume.

Sursa: Rador Radio România