Într-un interviu acordat Contributors.ro, Armand Goșu, specialist în fostul spațiu sovietic, face o radiografie a ultimelor evenimente din R. Moldova.

Contributors: Ce s-a mai întâmplat în Republica Moldova în ultimele luni? Multe evenimente, unele foarte interesante. Dar vor putea ele schimba ceva esențial în mersul lucrurilor?

Acum o săptămână s-a împlinit un an de la fuga controversatului președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, oligarhul care controla cu braț de fier cea mai săracă țară din Europa. Tot acum câteva zile, a mai plecat un deputat din Partidul Democrat, astfel încât coaliția de la guvernare, compusă din socialiști și democrați, nu mai are majoritatea în Parlamentul de la Chișinău.

Later edit (30 iunie): Înainte să terminăm interviul aflu de la dvs că a plecat un socialist la Pro Moldova, deci guvernul are susținere minus 2 deputați.

Poate cea mai importantă moștenire pe care a lăsat-o Plahotniuc Moldovei este acest blocaj politic în care se află Republica Moldova. Guvernului Blocului ACUM, în frunte cu Maia Sandu, a fost înlocuit cu unul de centru-stânga, format din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și PDM, în frunte cu Ion Chicu, guvern ce părea să aibă o susținere solidă. Însă, într-un an de funcționare, parlamentul și-a modificat culoarea politică. Practica cumpărării deputaților a continuat, chiar și fără Plahotniuc. S-a schimbat ceva esențial la Chișinău?

Armand Goșu: S-au schimbat destule lucruri. Plecarea lui Plahotniuc a lăsat un mare gol în urmă, gol care trebuia umplut cu ceva. Până la mijlocul lunii iunie 2019, toți actorii de pe scena moldovenească se identificau după felul în care se raportau la Plahotniuc. Odată cu fuga lui, polul magnetic se schimbă, astfel că asistăm la reordonarea pieselor. De la mijlocul lunii iunie până în noiembrie 2019, când a fost demis, guvernul blocului ACUM a readus speranța și a încercat să promoveze câteva reforme curajoase, mai ales în domeniul Justiției.

Odată cu demiterea Maiei Sandu și formarea guvernului PSRM-PDM, în frunte cu premierul Ion Chicu, a încetat "dualitatea puterii”, a rămas un singur pol, președintele Dodon, față de care s-au poziționat toți actorii.

Evoluțiile din ultimele luni sunt dominate de logica electorală. La 1 noiembrie vor avea loc alegeri prezidențiale.

Plecarea Maiei Sandu din fruntea guvernului a dat startul campaniei, cu un an mai devreme. Se anunța repetarea confruntării din 2016, câștigată atunci de actualul președinte Dodon.

În noiembrie 2019, pe culoarul pro-european și democrat este bine poziționată Maia Sandu, cu scoruri dătătoare de speranță în sondaje. De partea cealaltă, Igor Dodon colectează voturile nostalgicilor, rusofoni sau pro-ruși, o parte din marii perdanți ai tranziției. Doamna Sandu trebuia doar să-și conserve procentele până la toamnă, ceea ce nu era simplu, dar părea posibil, și să adauge altele în campanie și între cele două tururi. Iar președintele Dodon avea nevoie de un guvern socialist care să administreze țara decent și să livreze câteva cadouri electorale.

Continuarea, pe Contributors.ro.