Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova în scopul consolidării administrației publice a acestei țări a avut doar un impact limitat, potrivit unui raport al Curții Europene de Conturi.

După ce a examinat programele de sprijin bugetar din sectoarele justiției, finanțelor publice, sănătății și apei, Curtea Europeană de Conturi a constatat că există puține elemente care să indice că s-au realizat progrese. Și asta în condițiile în care, din 2007 și până în prezent, R. Moldova este țara din vecinătatea estică a UE care a primit cel mai mare ajutor financiar: 782 de milioane de euro. 

Unele dintre deficiențele observate se pot explica prin acțiunea unor factori externi, cum ar fi lipsa de voință politică a autorităților naționale, în timp ce altele au fost cauzate de neajunsurile existente la nivelul concepției și al implementării programelor și a proiectelor care au făcut obiectul auditului.

”UE întâmpină dificultăți semnificative la implementarea asistenței în Republica Moldova”, a declarat Hans Gustaf Wessberg, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport.

 

”Combinația dintre instabilitatea politică și macroeconomică, guvernanța defectuoasă și capacitatea slabă a administrației publice reduce în mod considerabil marja de manevră de care dispune Comisia Europeană pentru încurajarea reformelor”,

a mai spus Wessberg.

Pe de altă parte, Curtea consideră că Executivul european ar fi putut să reacționeze mai rapid atunci când s-au observat riscurile implicate.

”Programele nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile Republicii Moldova, iar beneficiile lor potențiale au fost reduse deoarece Comisia nu a făcut uz pe deplin de posibilitatea pe care o avea de a stabili condiții prealabile pentru plata ajutorului. Comisia ar fi putut da dovadă de mai multă strictețe atunci când a evaluat respectarea condițiilor, iar acordarea unor fonduri suplimentare ca stimulent nu era justificată pe deplin”, apreciază Curtea de Conturi a UE.

Deși UE a apreciat că modul în care au fost concepute proiectele a fost, în general, ”relevant”, Curtea a descoperit că asistența europeană a fost parțial eficace în ceea ce privește consolidarea administrației publice: ”Sfera de aplicare și programarea în timp a acestor proiecte nu au fost însă întotdeauna bine coordonate cu programele de sprijin bugetar. Asistența tehnică specifică acordată în vederea dezvoltării capacității administrative a început să fie furnizată abia după trecerea câtorva luni de la demararea programului principal de sprijin bugetar”.

Totodată, nu s-a recurs întotdeauna la alte proiecte de asistență tehnică și de înfrățire instituțională (twinning) pentru a pregăti sau a susține programele de sprijin bugetar.

”În general, proiectele au produs realizările scontate, însă, din cauza lipsei de voință politică și a altor factori externi, rezultatele nu au fost întotdeauna sustenabile”.

În aceste condiții, Curtea de Conturi a formulat mai multe recomandări de care Comisia Europeană să țină cont, în vederea ameliorării asistenței acordate de UE Republicii Moldova:

  •  să utilizeze cu mai multă rigurozitate sistemul de alertă timpurie astfel încât să prevină sau să diminueze riscurile.
  • să coreleze mai bine programele de sprijin bugetar cu strategiile naționale.
  • să consolideze utilizarea condiționalității și a indicatorilor de performanță.
  • să stabilească o legătură mai explicită între acordarea de fonduri suplimentare ca stimulent și realizarea unor progrese demonstrabile.
  • să coordoneze proiectele cu programele de sprijin bugetar sectorial.
  • să asigure sustenabilitatea proiectelor, evaluând în mod mai sistematic capacitatea și angajamentul politic al autorităților publice de a asigura durabilitatea rezultatelor proiectelor.