Acum cinci ani, când Republica Moldova și Uniunea Europeană (UE) semnau Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb (DCFTA), opinia publică din Republica Moldova era intoxicată cu sperietori de către politicienii pro-ruși și de presa aservită acestora. Ni se spunea că agricultorii noștri vor rămâne cu marfa în hambare, deoarece produsele agroalimentare din UE vor invada piața moldovenească. O precizare se impune în contextul „crizei cartofilor” prin care trecem acum: Moldova importă masiv cartofi nu din UE, ci din Belarus.

La promovarea mitului despre invadarea pieței moldovenești cu produse europene a pus umărul însuși președintele Igor Dodon. El spunea atunci că „există o tendință de creștere a importului din țările europene al unui șir de mărfuri agroalimentare”. Igor Dodon își construise campania electorală din 2016 pe necesitatea revizuirii sau chiar anulării Acordului de Asociere cu UE. Acum, în contextul negocierilor pentru crearea unei majorități parlamentare cu ACUM, și-a mai revizuit retorica.

Ce avem pe tejghele?

În curând se vor împlini cinci ani de la semnarea acelui important document. Am mers în câteva magazine mari din capitală să vedem dacă mitul s-a adeverit. Contrar așteptărilor de a vedea aranjate pe rafturi marfă din UE, am dat de cea importată din Ucraina și Rusia.

                                                                                  FOTO: Report.md

Rar unde am întâlnit marfă din țări precum Italia, Cehia, Bulgaria, Polonia, Germania, Letonia sau Olanda. Suntem invadați cu produse lactate din Rusia și Ucraina!

                                                                                  FOTO: Report.md

O confirmă și datele Asociației Producătorilor de Lapte (APM) din Ucraina, care arată că Republica Moldova rămâne una dintre cele mai mari piețe de desfacere a produselor lactate ucrainene. Doar în primele trei luni ale anului curent, Moldova a importat produse lactate ucrainele în valoare de peste 50 milioane de dolari. Este vorba de importul de frișcă, produse acidolactice, brânzeturi ucrainene, unt etc.

Deși Moldova se consideră țară agrară și am vrea să vedem în magazine mai multă marfă autohtonă, la capitolul crupe tot Ucraina pare a fi lider de piață în țara noastră - fie că este vorba de crupe de porumb, ovăs cu tot felul de adausuri de fructe, mix de crupe, mazăre, hrișcă și chiar orez.

                                                                                     FOTO: Report.md 

Același tablou și la rafturile cu sucuri sau chiar... murături: conserve din castraveţi, roșii, patisoni (legumă din aceeaşi familie cu dovleacul) ori adjică (un sos din bucătăria georgiană).

                                                                                      FOTO: Report.md

Ce spun cifrele?

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), analiza evoluției importurilor pe țări în primul trimestru al anului curent, comparativ cu perioada similară a anului 2018, relevă creșterea importurilor din Federația Rusă (+6,0%), Ucraina (+9,4%), România (+4,8%), Belarus (+40,3%), Republica Cehă (+26,7%), Turcia (+4,4%) etc.


Exporturile de mărfuri, potrivit aceleiași surse, sunt în continua creștere, iar Uniunea Europeană (UE) rămâne principala destinație. Asta în condițiile în care, președintele Igor Dodon se lăuda ceva mai înainte, pe mai multe bilborduri montate prin Chișinău, că datorită lui exporturile spre Rusia crescuseră de aproape patru ori. Doar că optimismul afișat de președinte pe panouri era în dezacord cu statisticile oficiale - atunci, ca și acum. Precizarea consilierului său, Ion Ceban, a fost că exporturile spre Rusia au crescut de patru ori „la unele mărfuri”, nu în general.

Conform datelor BNS, doar în primele trei luni ale anului curent, Moldova a exportat în UE mărfuri în valoare de 470,8 milioane de dolari (cu 3,6% mai mult față de ianuarie-martie 2018). Aceasta înseamnă 64,2% din totalul exporturilor moldovenești. Aceleași date arată că în primele trei luni ale anului în curs, țările ex-sovietice (CSI) au asimilat doar 14% (102,2 milioane dolari) din totalul exporturilor moldovenești – în scădere cu 10,1%, în comparație cu perioada ianuarie-martie 2018.

Unde exportăm?

Balanța de plăți prezentată de Banca Națională a Moldovei arată că majoritatea bunurilor din Republica Moldova sunt exportate în România. Acest vecin deține o cotă de 20,9% din exporturi, fiind urmat de Germania cu 10% și Italia cu 8,1%, dar și alte țări precum Polonia, Cehia, Bulgaria, Franța etc. La celălalt pol - în Rusia exportăm 11,4%, în Belarus - 4,6% și în Ucraina - 4,2 la sută. Ponderea altor țări precum Kazahstan, Azerbaidjan, Uzbekistan este sub 1%.

Patru ani de DCFTA

Conform datelor unui studiu efectuat de o echipă de specialiști din cadrul „Expert – Grup”, care a analizat impactul implimentării DCFTA în Republica Moldova după patru ani, o analiză a perioadei 2015-2017 (primii 3 ani compleți de implementare a DCFTA) în raport cu trei ani până la DCFTA (2012-2014), relevă că exporturile către UE au înregistrat un trend ascendent în termeni valorici pe întreaga perioadă de referință - cu un avans de 22%. Pentru comparație, exporturile spre CSI în perioada de referință au scăzut cu 47%.

Același studiu mai arată că în perioada 2006-2014, ponderea UE în exportul de mărfuri al Republicii Moldova a variat în jurul a 50%, iar după crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE, cota exportului pe piaţa UE s-a majorat de la 61,9% în 2015 la 68,8% în 2018.

Analiștii de la „Expert-Grup” consideră că fără DCFTA, bugetul de stat ar fi ratat venituri de peste 7 miliarde de lei, iar sectorul privat ar fi pierdut cel puțin 320 milioane de euro (investiții în capital fix).

Analize confirmate

Expertului economic Veaceslav Ioniță susține că această evoluție a avut loc pe un fundal economic și politic destul de dificil, care a împiedicat o avansare și mai pronunțată a exporturilor spre UE: criza politică, sancțiuni și restricții reciproce impuse de UE și Federația Rusă, aprecierea dolarului la bursele internaționale, condițiile climaterice nefavorabile și scăderea prețurilor internaționale la unele produse. „Atunci când am semnat Acordul de Asociere cu UE am avut o speranță foarte mare... Celor care au uitat vreau să le reamintesc că noi am început să cucerim piața UE în plină criză economică. Expoturile în 2014 au ajuns la 2,4 miliarde de dolari și apoi s-au prăbușit la 2 miliarde de dolari în 2015 – 2016. În 2016 a fost o stagnare, în 2017 au crescut destul de puternic – „ne-am revenit”. Exporturile moldovenești au ajuns la nivelul din 2014, iar în 2018 am înregistrat o creștere”, ne-a spus Ioniță.


Speculații

În pofida multiplelor temeri și speculații vizând invadarea pieței moldovenești cu produse agroalimentare din UE, cifrele arată exact inversul - importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere bruscă imediat după intrarea în vigoare a DCFTA – cu 4%.

 Cât ne oferă UE și cât exportăm

Potrivit datelor Ministerului Economiei, anul trecut, din cele șase produse de bază din grupul de fructe, pomușoare și produse vegetale exportate fără taxe vamale în UE, Moldova a realizat integral cotele doar pentru două produse la strugurii de masă și prune.

Celelalte poziții au rămas nevalorificate. În ceea ce privește exportul de roșii și usturoi, acestea nu se regăsesc printre produsele exportate masiv de către Republica Moldova nici în UE, nici spre alte destinații. Într-o proporție mai mică a fost valorificată și cota la porumb zaharat - de la 50% în 2015 la 60% și 56% în anii 2016 și 2017 (în primele 7 luni ale anului 2018 această cotă a fost utilizată în proporție de numai 12%), în timp ce poziția „zahăr prelucrat” rămâne valorificată cel mai puțin - de la 25% în 2015 până la 34% și 37% în 2016 și 2017, (în primele 7 luni ale anului 2018 cota de absorbție fiind de numai 18%).

Potrivit șefului Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko, relația UE-Moldova s-a dezvoltat puternic după semnarea Acordului de Asociere - mai dinamic chiar decât se aștepta inițial, iar piața europeană deja a ajuns să asimileze 70% din totalul exporturilor moldovenești. „Este un rezultat extraordinar obținut în 5 ani, care a venit mult mai devreme decât s-au așteptat experții spulberând miturile care au existat. Una din temeri era că sectorul agro-alimentar va fi foarte afectat de Acordul de Liber Schimb. Nu s-a adeverit acest lucru! Exporturile în domeniul agro-alimentar au crescut mult mai mult decât în cel industrial. Exporturile în sectorul agroalimentar au crescut la 44% în comparație cu ceea ce a fost până la Acordul de Liber Schimb. În sectorul industrial creșterea este de 11%”, a menționat diplomatul european.

Galina Munteanu