El susține că și actorii internaționali, precum UE și SUA nu se implică prea mult în negocieri, având alte priorități. Totuși, Gheorghe Bălan menționează că deși formatul 5+2 de negocieri nu este unul în măsură să contribuie la identificarea unei soluții rapide, el este necesar pentru că nu permite alunecarea negocierilor spre o pistă greșită.

Report.md: Ați revenit recent dintr-o vizită la Kiev, iar Ucraina este considerată ca fiind un actor foarte important în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Unii cred că Moldova nu folosește toate oportunitățile oferite de actualitate.

Gheorghe Bălan: Ucraina este într-adevăr un actor important nu doar regional, dar și la nivel european. Din punctul de vedere al implicării și interesului pentru soluționarea conflictului transnistrean, putem atesta câteva perioade distincte. În prima fază, ucrainenii au fost mai puțin implicați în procesul de reglementare. Erau mai degrabă în concurență cu alți actori pentru influența în regiune, inclusiv în problematica transnistreană. Dar odată cu izbucnirea crizei în Estul Ucrainei și situația cu Crimeea, Kievul a devenit mai implicat și mai activ, demonstrând dorința de a sprijini procesul de identificare a unei soluții viabile a conflictului transnistrean și, în același timp, în soluționarea acestuia în așa mod ca să nu afecteze suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Și asta pentru a nu crea precedent care ar defavoriza-o.

În acest moment vedem o Ucraină implicată, pro-activă, care încearcă să contribuie la soluționarea acestui conflict în interesul populației din Republica Moldova. Încercăm să valorificăm acest potențial, dovadă fiind și vizita premierului Pavel Filip la Kiev. Noi suntem dependenți unii de alții și dacă reușim să uităm trecutul, avem șanse să avansăm împreună în procesul de integrare europeană. În acest proces ne putem ajuta reciproc.

Report.md: Ați avut recent o întrevedere cu negociatorul-șef din partea Tiraspolului, Vitali Ignatiev, prima după așa-zisele ”alegeri” din regiunea separatistă. Ați sesizat vreo schimbare de abordare din partea Tiraspolului?

Gheorghe Bălan: Într-adevăr, din octombrie 2016 nu am mai avut contacte cu el. Am discutat mai multe subiecte. Atmosfera a fost pozitivă, dar nu pot spune că ar exista schimbări radicale în abordările Tiraspolului și nu cred că ne putem aștepta că Tiraspolul ar accepta discuții pe subiecte de interes major pentru Chișinău, precum ar fi aspectele de securitate, demilitarizarea regiunii sau elaborarea statutului juridic special. Cel mai probabil, pe parcursul anului curent accentul va rămâne pe subiectele social-economice, care nu afectează status-quo-ul. Presupun că aceasta va fi abordarea Tiraspolului.

Întâlnirea a fost deschisă, dar nu am simțit vreo disponibilitate a regimului de a soluționa în timpul apropiat conflictul. Sigur că vom continua lucrul, vom încerca să soluționăm unele probleme, dar nu cred că se vor face mutări în măsură să contribuie la reglementare. Eu voi încerca să stimulez dialogul la nivelul reprezentanților politici și al grupurilor de lucru sectoriale.

Multe vor depinde și de Președinția în exercițiu a OSCE - dacă va organiza întrevederile în formatul ”5+2” sau conferințele internaționale cu genericul ”Promovarea măsurilor de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, organizate de Berlin.

Sper ca la sfârșitul anului, din punctul de vedere al intensității dialogului, să avem rezultate palpabile și soluții tehnice pentru îmbunătățirea vieții populației. Dar, repet, nu mă aștept la schimbări cardinale, spectaculoase, pentru că văd o astfel de deschidere din partea unor actori internaționali și nici din partea Tiraspolului.

Report.md: La care actori internaționali vă referiți?

Gheorghe Bălan: La Federația Rusă, UE și SUA. Ei sunt concentrați mai mult pe alte aspecte. Au, momentan, alte priorități.

Report.md: Este Moscova principalul actor care împiedică reglementarea conflictului, așa cum susțin analiștii politici de la noi?

Gheorghe Bălan: Nu putem spune că doar Moscova este de vină pentru ceea ce se întâmplă. Problema este mult mai complexă. Au trecut prea mulți ani, s-au format niște așa-numite ”elite” în regiunea transnistreană… Dar faptul că s-au scurs prea mulți ani e cea mai mare problemă. Da, există un sprijin considerabil din partea Federației Ruse pentru regimul separatist, pentru așa-numiții lideri de la Tiraspol, există finanțare, susținere energetică indirectă, prezența militară ilegală a Rusiei… Dar nu trebuie să punem toată responsabilitatea doar pe acest actor internațional. O mare responsabilitate stă pe umerii Chișinăului.

Noi trebuie să schimbăm starea de fapt la noi, să devenim atractivi nu doar pentru locuitorii din stânga Nistrului, dar și pentru cetățenii de pe malul drept. Trebuie să creăm un stat viabil, funcțional, cu un nivel de viață ridicat, etc. Până când nu vom reuși transformarea cardinală și structurală internă pe malul drept, va fi greu să obținem în cadrul procesului de reglementare un statut în interesul țării.

Factorul extern, influența rusească este mare acum, dar vom reuși să implementăm schimbări palpabile pe interior, rolul factorului extern va scădea, nu va mai fi determinant.

Citiți continuarea pe Report.md.