Dependenți în totalitate de gazul rusesc, unii moldoveni s-au gândit la o alternativă, iar UE îi ajută pe cei cu inițiativă. Și-au creat și dezvoltat mici fabrici de producere a brichetelor și peletelor.

Biocombustibil din rumeguș de lemn, floarea soarelui, paie și alte resturi. Peste o sută de astfel de afaceri au fost inițiate deja în Moldova. Mai mult, unii reușesc să exporte „gunoi” moldovenesc în formă de brichete și fac bani buni, scrie Report.md.

În apropiere de Colonița, am dat de o asemenea afacere. Deși ploua când am ajuns acolo, angajații lucrau - trebuie să onoreze comenzile. Ne-a ghidat spre ei mirosul de rumeguș de lemn care se simte de departe. Pe o poartă mare – un anunț scris stângaci cu vopsea. De partea cealaltă a porții, câinii își anunță stăpânii că cineva străin le calcă proprietatea.

În partea dreaptă a ogrăzii se întinde o movilă mare de rumeguș, proaspăt tocate din care ies aburi. Alături, tocătorul lucra la turații maxime. Maxim și Mihai, doi tineri care trudesc de doi ani aici, „hrăneau” cu crengi aparatul. Mirosul puternic de clorofilă, de la crengile verzi tocate, adie a primăvară.


FOTO: Report.md

În timp ce tocătorul ”gurmand” aruncă rumegușul în remorcă, Nicolae Drăgan, care este proprietarul afacerii, are grijă ca făina din lemn să nu se aprindă în grămadă.

„Rumegușul trebuie să fie de calitate. Nu de alta, dar noi exportăm și în Europa și nu vrem să ne facem de râs”, spune bărbatul, fără a ridica capul de la mormanul de rumeguș.

Nicolae Drăgan, proprietarul afacerii / FOTO: Report.md

Artist de meserie, nici nu s-a gândit vreo dată că se poate reprofila atât de ușor și, în plus, să aibă și succes.

„Eu întâmplător am ajuns în această afacere. Am ajutat pe cineva să-și dezvolte afacerea, contribuind și eu cu bani. Ulterior însă, acea persoană s-a retras și, vrei nu vrei, ca să nu îmi pierd banii, am suflecat mânecile și hai, la treabă! Arta nu se prea pupă cu brichetele, dar necazul te învață. Straiele de artist stau în cui și, când vin plin de rumeguș, doar mă uit la ele și atât”.

Tocatorul de crengi / FOTO: Report.md

L-au ajutat europenii

A investit sute de mii de lei în această afacere. În ajutor i-a venit și Uniunea Europeană. Nicolae Drăgan a beneficiat de un grant în valoare de 750 de mii de lei, bani din care și-a cumpărat utilajul necesar. Acum exportă pelete și brichete și în România.

„Noi călcăm pe bani. De ce să nu materializăm gunoiul pe care îl avem? Am primit 750.000 de lei din Proiectul Energie și Biomasă al UE. Banii i-am învestit într-un aparat. Acum exportăm în România, dar o perioadă am dus pelete și în Polonia. Anual, reușim să exportăm peste 400 de tone de biocombustibil. Da, am fost ajutat de europeni, iar acum îi ajut și eu. Duc gunoiul nostru la europeni”, spune râzând proprietarul afacerii.

FOTO: Report.md

După încăperea imensă unde lucrează utilajele de prelucrare a biocombustibilului, stau mormane uriașe de crengi, care așteaptă să fie mestecate de tocător.

„Cea mai mare parte a crengilor rupte urmare a ninsorii din aprilie 2017 au fost aduse aici. Mai strângem de prin păduri, parcuri, ne aduc oamenii când își curăță livezile. Din viță-de-vie, ar ieși brichete foarte calitative, dar încă nu avem un tocător pentru așa lemn. Este în afara țării, dar e mai scump”, ne-a spus bărbatul.

Utilajul a fost readaptat de muncitorii de aici.

„Nicăieri nu veți mai vedea așa aparte. Le-am făcut pentru a ne eficientiza munca”, ne-a spus Nicolae. Experiența acumulată în țările europene l-a ajutat mult în dezvoltarea afacerii. A fost în Polonia, România, Ungaria și a văzut cu ce probleme se confruntă proprietarii afacerilor similare de acolo.

 

FOTO: Report.md

Moldova rămâne fără brațe de muncă

O problemă cu care s-a confruntat ani la rând a fost lipsa muncitorilor calificați.

„Tinerii noștri pleacă, Moldova rămâne fără brațe de muncă și e grav. Pe muncitori, care într-adevăr vor să crească profesional, trebuie să-i înțelegi, să le vorbești, dar și să le dai salariu decente. Nu poți amăgi oamenii”, spune Nicolae Drăgan.

Maxim și Mihai sunt doi frați din raionul Rezina. Lucrează aici de mai bine de un an. Au lucrat și în afara țării, în Rusia, dar și în UE.

„Peste tot e bine dacă muncești, dar aici e mai aproape de casă”, spune Maxim în timp ce cântărea un sac cu brichete calde.

Maxim și Mihai au revenit din străinătate și muncesc la fabrica de brichete / FOTO: Report.md

În timp ce peletele era încărcat în saci, s-a pornit sita care strecura peletele. La ieșirea din mini-fabrică, sacii stăteau aranjați, gata să fie încărcați și duși la destinatari.

„Încălzim grădinițe, școli, case private – avem clienți diferiți. Când am început afacerea, puține instituții și case private foloseau aceste tipuri de combustibil. Acum însă lumea de la noi a început să înțeleagă că în sectorul energetic își are locul și biomasa”, constată Nicolae Drăgan, căutând o sursă de foc pentru a-și aprinde țigara.

Într-adevăr, cu vreo 7-8 ani în urmă, biocombustibilul nu era utilizat de moldoveni. Abia după ce UE a început să investească în alternative energetice în Moldova, au apărut afacerile cu brichete. În ultimii şapte ani, sectorul de producere a biocombustibililor s-a dezvoltat de la zero, fiind lansate până acum peste 100 de astfel de afaceri.

Proiectul Energie şi Biomasă este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În prezent, cu ajutorul fondurilor europene, peste 200 de şcoli, grădiniţe, spitale din toată Moldova sunt racordate la sisteme de încălzire pe biomasă din fonduri europene, prin intermediul acestui proiect.

 

FOTO: Report.md

Experții care lucrează în cadrul proiectului susțin că lansarea afacerilor în domeniul biocombustibililor a fost dictată de sporirea cererii pe piaţă. Acest tip de combustibil este mult mai ieftin și mai puțin poluant.

FOTO: Report.md

Nu numai instituțiile publice și micile afaceri s-au bucurat de ajutor european, dar și consumatorii casnici care au vrut să treacă de la gaz la biocombustibil. Astfel, prin intermediul aceluiași proiect, peste o mie de familii și-au montat centrale termice pe biocombustibil, beneficiind de subvenţii din partea Uniunii Europene.