Ploile cu grindină, care au căzut pe 18 iunie, au afectat atât locuințele, cât și culturile agricole din mai multe raioane. Peste o mie de case au rămas fără acoperiș, alte mii de locuințe - fără curent electric, zeci de persoane au fost traumatizate sau au rămas blocate în mașini, hectare de culturi agricole au fost distruse.

Jurnaliștii de la Report.md au încercat să afle dacă dezastrul putea fi evitat.

Vicedirectorul Serviciului Special pentru Influențe Active Asupra Proceselor Hidrometeorologice (cunoscut ca Serviciul Antigrindină), Serghei Eremeico, a declarat pentru Report.md că norul cu grindină a venit dinspre județul Neamț și a fost depistat din timp de radarele meteorologice, însă nu s-a intervenit din cauza restricțiilor de lansare a rachetelor antigrindină în direcția frontierei cu România.

"Norul cu grindină, numit în limbaj tehnic «supracelulă», a fost monitorizat tot timpul de Serviciul Antigrindină și, când a intrat pe teritoriul Republicii Moldova, cu o viteză de peste 60 km/oră, avea dimensiuni uriașe. Stratul de grindină din nor era de 10 km, iar diametrul grindinei - de până la 12 cm. Toate punctele rachetare erau încărcate, dar lansarea unei rachete în apropierea frontierei este interzisă. Așa cum partea română n-a reușit să trateze norii cu agent activ în timp util, iar noi n-am avut posibilitate să intervenim, grindina a căzut peste mai multe localități din raionul Ungheni. Noi împiedicăm formarea grindinei, dar cea formată deja în nori nu o putem topi și nu are altă cale decât să cadă pe pământ”, a mai spus Serghei Eremeico.

Potrivit lui, dezastrul putea fi putut prevenit dacă Moldova ar fi semnat cu România un acord de colaborare în domeniul realizării acțiunilor de prevenire a fenomenelor meteorologice periculoase, despre care se discută deja de vreo trei ani: "Un asemenea acord ne-ar fi permis să lansăm rachete în apropiere de frontieră și, în acest fel, am fi redus daunele cauzate de căderile de grindină”, susține Eremeico.

Mai puțin de 50% din teritoriul Moldovei protejat de grindină

Din cele aproximativ 2,5 milioane ha de terenuri agricole din Republica Moldova, doar jumătate sunt protejate de fenomenele meteo extreme prin intermediul a 12 unități speciale ale Serviciului Antigrindină cu 115 puncte rachetare.

În zona de protecție sunt incluse 25 de raioane din nordul și centrul republicii. Specialiștii de la Serviciul Antigrindină susțin că eficacitatea de lansare a rachetelor antigrindină este de 75 - 90%, acesta fiind unul dintre cele mai înalte indicatoare din toate celelalte metode de protecție.

"Mai eficiente ar putea fi doar serviciile de protecție antigrindină din Franța și Germania, țări care folosesc serviciile de aviație în acest sens, însă sunt mult mai costisitoare la întreținere. În România se dezvoltă un serviciu antigrindină asemănător cu al nostru. Ba mai mult, specialiștii români trec Prutul pentru a urma anumite cursuri de instruire la noi”, a explicat Serghei Eremeico.

Afirmația este, însă, combătută de un raport al Băncii Mondiale, în care se menționează că  beneficiile sistemului  de rachete antigrindină nu sunt clare și că tehnologia a fost dintotdeauna controversată.

Citiți continuarea pe Report.md.