Report.md a făcut o sinteză a celor mai incitante declarații ale președintelui Republicii Moldova, făcute la postul „Russia Today”.

Acordând resurse, UE a sprijinit nu Moldova, ci oligarhia

Președintele a menționat că în discuțiile pe care le-a avut în ultimii 7 ani cu partenerii americani și europeni a fost întrebat în repetate rânduri de ce încrederea cetățenilor în parcursul european al țării este în scădere continuă în condițiile în care aceștia au oferit Guvernului 2,5 - 3 mlrd. dolari sub formă de credite, subvenții, granturi, a fost semnat un Acord de Asociere cu Moldova, iar cetățenii au obținut posibilitatea de a călători fără vize în UE.

„De ce se întâmplă acest lucru? Răspunsul este simplu - tot ce le pot spune este că prin resursele acordate, ei au susținut oligarhii. Toți banii pe care i-au oferit s-au scurs ca apa în nisip. Oamenii simpli consideră că cei care promovează, prin bannere, integrarea în UE sunt, de fapt, cei care fură de la europeni. Au furat deja mai mult de un miliard de dolari și din sistemul nostru bancar. Desigur, în rezultatul acestor acțiuni politicienii pro-europeni au irosit încrederea cetățenilor. Și ce au făcut autoritățile noastre, oligarhii? Au șantajat Occidentul spunând că dacă UE încetează să mai acorde sprijin și refuză să închidă ochii la fărădelegile comise, atunci socialiștii vor câștiga alegerile parlamentare, iar în rezultat țara se va reorienta către Moscova”, a menționat președintele Republicii Moldova pentru Russia Today.

E inacceptabil să cauți parteneri în Occident și să mergi împotriva Estului

Întrebat cum are de gând să echilibreze relațiile cu Moscova și Bruxelles, în condițiile în care coaliția de guvernare este una pro-europeană, iar președintele pledează pentru aprofundarea relațiilor cu Rusia, Dodon a recunoscut că nu va fi deloc ușor: „În același timp, sunt convins că este inacceptabil pentru națiuni mici, precum Moldova, să caute parteneri în Occident și să meargă împotriva Estului sau invers. Problema este că în ultimii 7 ani politica noastră externă a fost orientată spre UE, având un mesaj clar anti-rusesc. Mă întreb dacă Moldova a avut de beneficiat din această situație? Nu. Prin urmare, ceea ce fac acum urmărește scopul de a remedia acest dezechilibru. Eu nu pledez pentru deteriorarea relațiilor noastre cu UE, care este vecinul nostru. Nu va exista o nouă cortină de fier de-a lungul râului Prut, care ar separa Republica Moldova de UE. Noi nu ne dorim acest lucru. Suntem parteneri buni cu UE, avem un acord privind călătoriile fără vize, care este unul foarte important pentru cetățenii noștri. Reiterez - eu nu sunt împotriva relațiilor de colaborare cu Europa. Eu sunt în favoarea unui parteneriat strategic cu Rusia”, a menționat Dodon.

Moldova nu va deveni parte a UE

El s-a arătat sceptic în privința șanselor Republicii Moldova de a adera la UE, precizând că inclusiv „Bruxelles-ul și oficialii europeni admit că acest lucru nu se va întâmpla în următorii 10-15 ani”: „Ce se va întâmpla cu UE, în sine, în următorii 5-6 ani? Mulți politicieni din diferite țări sunt gata să renunțe la UE. Din acest motiv, este absolut clar că nu vom adera la Uniunea Europeană. Oricine în Moldova, și eu sunt sigur că și la Bruxelles, înțelege acest lucru. Noi, la rândul nostru, ar trebui să conștientizăm faptul că dacă Moldova decide să devină într-o bună zi parte a UE, atunci nu va exista nici o oportunitate pentru a continua dialogul cu Transnistria. De asemenea, cel mai probabil nici Găgăuzia nu ne va urma în UE, pentru că 98% din populația regiunii a votat în favoarea Uniunii Vamale în cadrul referendumului din 2014. Suntem obligați să găsim limbaj comun cu Rusia. Nu vom reuși să ne consolidăm țara dacă nu vom construi un parteneriat strategic cu Rusia. Dacă nu vom uni națiunea, atunci există riscul să ne pierdem statalitatea - România se află chiar lângă ușa noastră, dispusă să ne absoarbă în orice moment”, a precizat președintele moldovean.

Avem o problemă cu România – ne subminează statalitatea

Referindu-se la acordarea de către România a cetățeniei române cetățenilor moldoveni, Igor Dodon a spus că de fapt „sutele de mii de moldoveni care au obținut cetățenia română au făcut-o nu pentru că au vrut să fie români, ci pentru a-și rezolva problemele personale, pentru a pleca în UE fără vize etc”: „Majoritatea cetățenilor noștri pledează pentru păstrarea statalității Republicii Moldova. În ceea ce privește România, ei sunt prietenii și vecinii noștri, dar în același timp, recunoaștem că ei ne îngrijorează. Am spus de multe ori că ne dorim să fim prieteni cu România, ei sunt vecinii noștri și nu avem probleme, cu excepția uneia – încercarea acesteia de a submina statalitatea Republicii Moldova. Vom adopta o poziție fermă și critică în această privință. Cred că orice partid din Moldova care pledează pentru unirea cu România ar trebui scos în afara legii. Constituția noastră stipulează că astfel de acțiuni ar trebui considerate anti-constituționale”, a spus Dodon.

Moldova, observator în cadrul Uniuni Eurasiatice?

În cadrul interviului Igor Dodon a reiterat că Legea Supremă nu-i oferă președintelui dreptul de a denunța Acordul de Asociere, însă a precizat că dacă în urma alegerilor parlamentare anticipate sau a celor ordinare din 2018 va fi formată o altă majoritate parlamentară care ar dori să denunțe acest Acord, atunci el, în calitate de președinte, va susține o asemenea inițiativă.

„Până atunci, însă, nu putem face nimic în acest sens. Acum, scopul nostru este de a restabili relațiile de prietenie și parteneriat strategic cu Rusia. Am făcut deja primul pas în această direcție. Am venit cu o inițiativă care vizează semnarea unui memorandum-cadru privind cooperarea cu Uniunea Economică Eurasiatică. Deși ar putea exista anumite critici, acest lucru nu intră în contradicție cu Acordul de Asociere. În timpul întrevederii cu președintele Putin, am sugerat că Moldova ar putea deveni observator în cadrul Uniunii Eurasiatice”, a menționat Dodon.

Despre „trilaterala” Rusia-UE-Moldova

În ceea ce privește acțiunile pe care este dispus să le întreprindă pentru a asigura accesul bunurilor moldovenești pe piața Federației Ruse, Dodon a ținut să precizeze că „în ultimele șase luni ale anului 2016, Moldova a exportat 60 de tone de mere în UE, dar a importat 1.500 de tone”.

„Noi obișnuiam să exportăm 200.000 tone de mere în Rusia. Oricare ar fi bunurile pe care le-am analiza, imaginea este aceeași: după semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, ne pierdem industriile și locurile de muncă. Este o problemă serioasă. Ce facem? Trebuie să ne întoarcem pe piața rusă. Cum facem asta? Avem nevoie de negocieri. În prima mea vizită peste hotare, în calitate de președinte, am venit la Moscova pentru a discuta subiectul și sper că în câteva săptămâni producătorii moldoveni vor începe să profite de acest lucru, pentru că mai multe bunuri din Moldova se vor regăsi pe piața rusă. Dar, pentru a găsi o soluție cuprinzătoare trebuie să negociem și cu UE”, a spus președintele Republicii Moldova.

În acest context, el nu exclude posibilitatea creării unei trilaterale Rusia-UE- Moldova, pentru a purta negocieri pe marginea acestui subiect: „Știu că nu va fi ușor. Identificarea unei soluții va lua mult timp”, a menționat Dodon.

Când miliardul era furat, FMI știa

Vorbind despre transformarea miliardului furat în datorie publică în schimbul asistenței financiare de la FMI, Igor Dodon a spus că „în momentul în care miliarde de dolari erau furate de la bănci, Moldova avea un acord și un parteneriat cu FMI”: „Sunt convins că atunci când acești bani erau furați, partenerii noștri vedeau ce se întâmplă. Cum poate un miliard pur și simplu să dispară atunci când FMI monitoriza situația? Dar ei nu au spus nimic. După ce am abordat problema, FMI a venit cu următoarea condiție - dacă nu punem acest miliard pe umerii contribuabililor, care vor trebui să restituie în termen de 25 de ani nu 13 miliarde de lei, dar 25 de miliarde, atunci Moldova nu va primi finanțare pentru a-și acoperi cheltuielile curente. Consider această politică drept una păguboasă. Am fost împotriva deciziei ca datoria de un miliard de dolari, furați de oligarhi, să fie plătită de cetățeni. De aceea, am propus modificarea legislației, iar FMI se opune”, a spus Dodon.

Președintele a reiterat că nu este împotriva FMI, însă consideră că dependența de resursele din Vest poate transforma Moldova într-o republică bananieră, care nu ar mai putea supraviețui fără banii veniți din exterior. „Noi nu vrem să trăim de la o injecție financiară la alta. Trebuie să avem înțelepciunea de a ne construi propria noastră economie”, este de părere șeful statului moldovean.

Biroul NATO, o încercare de a alătura Moldova unor alianțe militare

Solicitat să-și expună punctul de vedere în ceea ce privește deschiderea unui oficiu NATO la Chișinău, Igor Dodon a menționat că „acestea sunt încercări de a determina Moldova ca pe viitor să se alăture unor alianțe militare”.

„Nu este o coincidență faptul că Acordul privind deschiderea unui oficiu NATO la Chișinău a fost semnat înainte de a prelua eu mandatul. Am intrat în exercițiul funcțiunii pe 23 decembrie, iar Acordul a fost semnat la începutul lunii decembrie, pentru că alianța de guvernare și-a dat seama că mă voi opune. Cu siguranță, voi depune eforturi pentru anula această decizie. La începutul lunii februarie, când mă voi afla la Bruxelles, voi avea o întâlnire cu liderii NATO, am făcut deja o solicitare oficială în acest sens. Vreau să știu dacă ei sunt gata să susțină încă o dată, în mod public, semnarea acordului care ar recunoaște neutralitatea Republicii Moldova. Pentru că în cazul în care oficialii NATO nu vor face acest pas, trebuie să înțelegem la ce să ne așteptăm pe viitor”, a conchis președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.