Barbăneagră a declarat pentru Report.md că până la sfârșitul lunii mai documentul urmează să fie discutat la Guvern și la Consiliul Suprem de Securitate după care va fi transmis Parlamentului spre examinare și adoptare.

"Rusia a adoptat o doctrină militară nouă, strategii de securitate și apărare au fost adoptate de Polonia, SUA și multe alte țări. Astfel, Strategia care aprobată de Parlament în anul 2011, în mare parte, s-a epuizat, pentru că s-au schimbat condițiile sociale, economice, politice și militare”, spunea Alexei Barbăneagră după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 23 martie 2015.

Experții susțin într-un glas că în acest proiect de document interesele politice ale partidelor, ai căror exponenți urmează să adopte această strategie, prevalează asupra interesului național, relatează Report.md.

Nu descrie clar riscurile

Directorul Centrului de Informare și Documentare NATO, Elena Mârzac, susține că noua Strategie Națională de Securitate nu răspunde la întrebările: "Ce? Cum și cu ce?”

"Proiectul elaborat nu descrie clar care sunt riscurile, ce obiectiv are țara, care sunt căile de contracarare a riscurilor și cu ce mijloace urmează a fi acestea contracarate. Republica Moldova este un stat slab din punct de vedere militar. Deși este o țară neutră, cazul Ucrainei ne-a demonstrat că garantul neutralității ne poate deveni agresor. Nu văd în acest proiect o stipulare concretă cum asigurăm securitatea statului și nu este foarte clar cum comunicăm cu actorii interni și externi”, a menționat Elena Mârzac pentru Report.md.

Fostul Reprezentant Național Militar pe lângă Comandamentul NATO, colonelul în rezervă Ivan Ene susține că principala problemă este că la nivel național nu există un consens vis-a-vis de pericolele și amenințările cu care se confruntă Republica Moldova.

"Împărțirea societății în două tabere, pro-Est și pro-Vest, face ca în societate să existe percepții diametral opuse asupra riscurilor și amenințărilor care planează asupra Republicii Moldova. O bună parte  a cetățenilor, având exemplul Ucrainei, au tot temeiul să vadă în prezența forțelor armate ale Federației Ruse în regiunea transnistreană un pericol clar (nimic comun cu pretinsa «menținere a păcii»). Dacă unitățile Flotei Mării Negre a Rusiei au servit drept vârf de lance pentru acapararea peninsulei Crimeea, de ce n-ar face colegii lor același lucru în Transnistria, mai ales că sunt stabiliți de mai mult de două decenii în regiune? Ce garanții există în sensul acesta?”, se întreabă colonelul Ene.

Citiți continuarea pe Report.md.