„România și Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a face față cât mai eficient acestor efecte ... De la începutul conflictului, România a alocat Republicii Moldova asistență umanitară consistentă, sub diverse forme – combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziția refugiaților ajunși aici în Republica Moldova”, a declarat în conferința comună de presă Klaus Iohannis.

Un convoi umanitar cu un total de 55 de tone de produse alimentare și alte produse destinate refugiaților ucraineni din Republica Moldova a sosit miercuri la Chișinău, printr-un transport asigurat de Inspectoratul General român pentru Situații de Urgență.

România a organizat coridoare verzi, pentru preluarea directă, pe cale rutieră și feroviară, de refugiați ucraineni din Republica Moldova și transportarea acestora în România: „Am realizat peste 73 de transporturi rutiere și 11 feroviare în ultima săptămână”, a spus Iohanis, adăugând că aceste demersuri contribuie la reducerea presiunii asupra Republicii Moldova.

Hub-ul umanitar creat la Suceava în 9 martie pentru colectarea și transportul donațiilor internaționale în sprijinul Ucrainei va fi folosit și pentru a direcționa asistență concretă către Republica Moldova.

Maia Sandu a precizat că aproape 340 de mii de persoane au trecut frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova de la începutul războiului și circa 100 de mii de refugiați rămân în continuare în țara vecină: femei, copii, vârstnici, speriați, obosiți, debusolați.

„Trebuie să ajutăm acești oameni și vom face asta în continuare.Mii de familii din toate regiunile țării găzduiesc oaspeți din Ucraina. Acest efort a adus împreună angajații serviciilor de stat, oameni din administrația publică locală, activiști, voluntari care s-au mobilizat să ajute refugiații”, a spus Maia Sandu, precizând că e vorba de un efort semnificativ pentru o țară mică, cu venituri modeste.

Pentru că fluxul refugiaților nu contenește, Sandu a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să examineze posibilitatea relocării refugiaților din Ucraina pe teritoriul lor. 

Răspunzând unei întrebări, Iohannis a spus că România va primi „atâția refugiați câți vin”.

„Nu am de gând, repet, nu am de gând să refuz nicio ucraineancă și niciun ucrainean care caută refugiu la noi. Iar cei care caută refugiu în Moldova, și aici capacitatea este depășită, vor fi toți primiți în România. Nu intenționez, nu intenționăm să aducem în discuție un număr sau o cotă”, a mai spus președintele României.

Klaus Iohannis a subliniat că Romania face eforturi concrete, nu doar în cadrul Uniunii Europene, pentru a găsi soluții „viabile și avantajoase”, în interesul Republicii Moldova.

„Ne vom concentra pe suplimentarea cât mai urgent posibil a asistenței financiare și tehnice, inclusiv în gestionarea fluxului masiv de refugiați din Ucraina. Am subliniat clar toate aceste elemente în contactele bilaterale pe care le-am avut la nivel înalt, precum și în intervențiile mele la recentul Consiliu European informal care s-a ținut la Versailles, la care s-a discutat, evident, și despre cererile de aderare la Uniunea Europeană înaintate de Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Eu am solicitat cu acel prilej să dăm dovadă, la nivelul Uniunii, de viziune și curaj, pentru a da semnalul pe care statele din Vecinătatea Estică, în primul rând Republica Moldova, îl așteaptă și îl merită”, a declarat Iohannis.

„Integrarea europeană este singura cale în măsură să asigure democrația, stabilitatea, prosperitatea, dezvoltarea economică și socială ale Republicii Moldova”,

a spus Klaus Iohannis, convins că reformele asumate de Chișinău vor fi accelerare după semnarea și înaintarea solicitării de aderare la UE. 

La rândul său, Maia Sandu a subliniat că Moldova mizează pe susținerea României pentru acceptarea cererii Republicii Moldova: „Viitorul european al țării noastre este incontestabil, iar parteneriatul strategic pentru integrare europeană dintre Republica Moldova și România ne va ajuta să atingem mai rapid acest obiectiv, în interesul cetățenilor noștri”.

Ea a solicitat sprijinul României și pentru deschiderea piețelor europene pentru toate categoriile de produse moldovenești, care nu mai pot intra pe piața ucraineană, rusă sau belarusă din cauza războiului din Ucraina: „Acceptarea produselor noastre pe piața UE în aceste condiții va constitui un sprijin direct și semnificativ pentru agricultorii moldoveni”.

Surse alternative de energie

Securitatea energetică a R. Moldova, dar și a întregii Europe a fost abordată de cei doi lideri, Maia Sandu mulțumind României pentru acordarea a peste 155 de tone de motorină, 150 de tone de benzină pentru a acoperi necesitățile de transport ale instituțiilor implicate în gestionarea fluxului de refugiați, dar și 5.000 de tone de păcură pentru a sprijini securitatea energetică a Moldovei, afectată de războiul din Ucraina. 

Președinta R. Moldova și-a exprimat speranța că Memorandumul privind cooperarea în domeniul securității energetice, semnat în luna februarie de Guvernele celor două țări, va grăbi interconectarea energetică a Moldovei și României și conectarea Chișinăului la proiectele energetice majore de peste Prut.

Astăzi, Comisia Europeană a anunțat că rețelele de electricitate din Ucraina și Republica Moldova au fost sincronizate cu rețeaua continentală a Europei, ceea ce va asigura stabilitatea sistemelor energetice din cele două state.

Momentan, R. Moldova poate cumpără energie electrică doar de la întreprinderea din partea stângă a Nistrului (Transnistria).

După sincronizarea cu rețeaua continentală a Europei, Chișinăul are „acces, în teorie, sperăm și în practică să putem să accesăm energia de pe piețele europene”, a spus maia Sandu.

Totodată, în vara anului trecut a fost lansat un proiect privind conectarea cu piața românească, pe linia Chișinău-Vulcănești, un proiect întârziat, care ar fi trebuit să fie realizat mulți ani în urmă.

În privința gazelor naturale, președinta Moldovei a subliniat că există posibilități tehnice de a cumpăra din altă parte, fiind importantă identificarea unor surse alternative.

România are capacități de stocare care vor fi puse și la dispoziția Republicii Moldova pentru a avea un stoc de rezervă pentru iarna care vine, a anunțat Iohannis.

Și România e interesată de reducerea dependenței energetice de Rusia, chestiune abordată marți de Klaus Iohannis cu omologul bulgar, Rumen Radev, la Palatul Cotroceni.

Cei doi au discutat despre importanța operaționalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia, care, odată finalizat, va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operațional și astfel Coridorul Vertical de Gaze să devină funcțional.

În februarie, în cadrul vizitei la București, premierul Kyriakos Mitsotakis a promis că până la sfârșitul acestui an va fi funcțional interconectorul interconector de gaze dintre Grecia și Bulgaria.

Iohannis a precizat că se lucrează și la alte rute alternative de aprovizionare cu gaz: ”Suntem în negocieri avansate cu mai multe surse. Este evident că până începe iarna ’22-’23 trebuie să avem alternative viabile care ne asigură gazul pentru iarna următoare”.

Ieri, Klaus Iohannis a avut o discuție telefonică cu omologul azer, Ilham Aliyev.

Azerbaidjan e un important exportator de gaze naturale.

În încercarea de a reduce dependența de gazul rusesc, o delegație a Uniunii Europene s-a deplasat luna trecută în Azerbaidjan pentru a cere o suplimentare a livrărilor de gaze naturale.