Zeci de cetățeni din Republica Moldova luptă în estul Ucrainei și în Siria ca mercenari, potrivit unor informații prezentate în cadrul Comisiei parlamentare pentru securitate de la Chișinău.

Audierile au avut loc miercuri în contextul mai multor scandaluri din ultimul timp legate de spionaj și reținerea unor persoane acuzate că ar fi fost racolate să lupte ca mercenari, informează Radio Chișinău.

Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova a audiat mai multe rapoarte privind instrumentarea cazurilor de trădare de Patrie, uzurpare a puterii de stat și mercenariat. Au fost audiați reprezentanți ai Serviciului de Informații și Securitate și Ministerului Afacerilor Interne.

În prezent, zeci de persoane sunt racolate să lupte ca mercenari în Estul Ucrainei și în Siria, a declarat ministrul-adjunct al Afacerilor Interne, Oleg Babin.

”În baza dosarelor care se instrumentează de Procuratura Generală sunt identificate mai multe persoane care la moment nu se află în Republica Moldova. Odată cu localizarea acestor persoane ele vor fi predate Procuraturii Generale pentru efectuarea urmăririi penale, dar avem și cazuri de condamnare. Peroanele care sunt identificate de noi și de SIS la moment se află în zonele de Est ale Ucrainei și în Siria”,

 

a spus Oleg Babin.

Directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Balan a menționat că salariul unui mercenar din Republica Moldova variază între o mie și trei mii de euro pe lună. Unii sunt motivați financiar, iar alții ideologic – pentru că sprijină separatismul.

În  ultimul an,  instituțiile de drept au reținut mai multe persoane acuzate că ar fi fost racolate ca mercenari în regiunea de est a Ucrainei.

În prezent, sunt documentate aproximativ 100 de cazuri de trădare de Patrie, uzurpare a puterii de stat și mercenariat. Aproximativ 70 de cazuri țin de mercenariat, a precizat după audieri președintele Comisiei, Roman Boțan.

”Sunt de obicei cetățeni care lucrează peste hotare, de obicei în Rusia și provin din familii social defavorizate. Motivația financiară este cea care îi determină pe majoritatea să facă acest pas, prea puțini din motivație ideologică. Racolarea se petrece în mod diferit – cineva se duce în mod direct, cineva este întrebat dacă vrea să meargă în această direcție să facă bani”, a explicat Roman Boțan.